Cel de-al doilea război de la Bolintin Vale, izbucnit la 30 de ani după primul, are drept cauză distrugerea, de-a lungul anilor, a serviciului de informații al Ministerului de Interne. Fie că s-a numit DSI (UM 0215), DGIPMI (UM 0962), DGIC, SPMI, DIPI sau DGPI, acest serviciu a fost înființat, desființat și reînființat după cum a bătut vîntul politic. Toate guvernările au căutat să configureze serviciul în folosul propriu și l-au folosit împotriva adversarilor politici. Premierii, președinții și miniștrii de Interne, ba chiar șefii SRI și-au smuls unii altora frîiele acestui serviciu secret care avea o bună experiență în urmărirea și compromiterea adversarului politic.
Serviciul de informații al MI n-a fost aproape niciodată folosit conform scopurilor și obiectivelor sale, acelea de a furniza informații din lumea criminalității, de a proteja informativ activitatea Internelor și de a-i prinde pe polițiștii corupți. Acest serviciu a rămas ceea ce a fost încă de la înființare: o ghioagă politică și o arhivă de șantaj. „Doi și-un sfert“-ul lui Virgil Ardelean.
Dacă DGPI ar fi făcut ce trebuie, clanurile interlope n-ar mai fi dominat orașe întregi, iar rețelele de prostituție, cămătăria și traficul de droguri n-ar mai fi defilat, nestingherite, pe sub nasul autorităților. Polițiștii n-ar mai fi trăit în parteneriat și complicitate cu infractorii, iar comunitățile de romi n-ar mai fi terorizat străzi, cartiere și localități.
Romii au fost întotdeauna abandonați de statul român, așa că s-au văzut nevoiți să se descurce singuri, potrivit tradiției lor nomade, periferice și adesea violente. Unii au invadat Occidentul, cerșind și furînd mărunțișuri, alții s-au aciuat în cartiere vulnerabile, agresîndu-și vecinii. Cei mai periculoși s-au organizat în clanuri dedicate crimei organizate. Romii integrați sînt atît de puțini încît reprezintă cea mai potrivită insultă la adresa guvernelor României.
Dacă DGPI și-ar fi făcut treaba, șeful Poliției ar fi știut ceea ce toată lumea știa din presă: că polițiștii sînt pe ștatele de plată ale romilor din Bolintin și că în comunitatea românilor stă să izbucnească revolta. La fel cum, dacă DGPI și-ar fi făcut treaba, violențele de la 10 august, inițiate de grupurile de huligani și duse la desăvîrșire de jandarmi, nu s-ar mai fi produs. Dar, de la înființarea sa de acum 30 de ani, serviciul secret al MI nu se ocupă de misiunile sale legale, ci de șantajul politic.
Omului de rînd, însă, puțin îi pasă că adversarii vor să-l compromită pe Bode. Îi pasă, în schimb, că în cartierul și pe strada sa o șatră scăpată de sub control, care mituiește polițiști, ucide oameni. Oamenii din Bolintin Vale au ieșit în stradă nu numai împotriva ucigașilor sau a romilor, ci și împotriva polițiștilor. Iar acest fel de a răspunde nesimțirii criminale a statului se va răspîndi. Comunitățile, străzile și cartierele vor începe să se organizeze singure. Vecinii se vor aduna, se vor avertiza, vor stabili reguli de solidaritate, se vor pregăti să se apere și să acționeze în comun, fiindcă statul e incapabil să-și apere cetățenii. Sper să vină ziua în care polițiștii vor trebui să arate buletinul și certificatul verde ca să poată intra pe o stradă de oameni cinstiți.
Excelenta analiza!