Turul și returul pantalonilor
Acel moment când își dă cu părerea despre cum ți-ar sta bine.
– Ar trebui să încerci și tu pantaloni de-ăștia!
E vorba de o pereche de pantaloni cu turul pe pământ.
– Băi, nu, nu-mi plac, pare că sunt plini cu rahat la cur.
– Mă rog, cred că ți-ar sta bine.
Când o auzi zicând asta, te gândești: „Sunt oare genul de om căruia îi stă bine cu rahatul atârnând în pantaloni?“. Sau: „Eh, nu contează, să ai rahat atârnând în pantaloni e ultima ta problemă?“.
Oricum, are chestia asta: la un moment dat, îi cășună să încerci ce fac ceilalți masculi. „Aa, evident, dacă nu te reprezintă sau nu-ți place, nu trebuie, dar de ce să nu încerci, nu?“ bine, mai e ceva: hai că înțelege, nu te reprezintă nu știu ce freză nouă, dar cum se face că te reprezintă niște perciuni care se purtau acum trei ani? Tu nu pricepi toate aceste presiuni, doar te enervezi. Da, frate, port perciuni de acum trei ani, sunt buni, nu s-au rupt, doar n-o să-mi schimb perciunii ca pe șosete. Sunt un tip fidel.
Și continuă să bâzâie, să te streseze cu ce mai fac oamenii. Degeaba îi zici că te doare în fund de cum se manifestă ceilalți. Dacă nu încalcă legea, pot face orice.
Ideea e că, pentru ea, devine o miză în sine, cum e cu ciorba la copii.
– Dar ia o gurăăăăă! De unde știi că nu-ți place dacă nu ai gustat?
Cam așa ești tu, nu vrei să te îmbraci în ciorbă.
Bineînțeles, sunt mai multe strategii. Chiar dacă, să zicem, nu îi plac băr- boșii de azi, tot îți aruncă o chestie:
– Știi ce? Da’ ție ți-ar sta bine!
Ești nedumerit pe moment. Adică ți-ar sta bine în sensul în care ai arăta nașpa? Sau „la oameni“ nu merge, dar tu ai putea să încerci, poate ți-ar sta OK? (M.R.)
Redecorare humanum est
Așa este, femeile sunt pasionate să redecoreze. Atunci când nu se redeco-rează pe ele însele, pensându-se ori vopsindu-se în tendințe, și nu redecorează nici casa, îl redecorează pe el, luându-i pantalonii preferați la spălat și convingându-l să încerce unii contemporani, care nu i-au cunoscut nici pe Horea, Cloșca și Crișan, nici pe Ștefan cel Mare. Ca model, vorbesc… Până la urmă, ar fi bine să înțeleagă și bărbații că ies mai în avantaj lăsându-se decorați cu niște nădragi cu turul mai atârnache, așa, decât cărând toată mobila pe scări, de două ori: în jos pe aia veche și demodată, și în sus pe aia din colecția nouă, de toamnă-iarnă, de la magazinul cu cremvurști ieftini.
Bărbații nu-și redecorează niciodată nimic, e drept, cu atât mai puțin soțiile. Când li se pare că nu se mai poartă blondele grizonante și planturoase, cu o vagă „laba gâștii“ pe la colțul ochilor, ci brunetele skinny și ușor deșelate de țâțe, care de-abia au dat bac-ul, pur și simplu le schimbă. Dar nici măcar asta nu se întâmplă mereu, sunt și unii care poartă până la adânci bătrâneți la braț aceeași soție pe care nici măcar nu tre’ s-o dea la spălat vreodată, că se duce singură.
Există însă un domeniu în care bărbații au devenit extrem de vulnerabili, în ultima vreme. Practic, când a venit urgia, i-a surprins cu izmenele sufletului în vine și așa au rămas până-n ziua de azi. Urgia se numește „evoluție tehnologică“, iar boala se cheamă gad- getită și atacă numai bărbați. Știți cum se anunță, pe podiumurile de modă de la Paris, că „De azi nu se mai poartă verdele crud, ci rozul, aruncați rapid toate țoalele verzi și umpleți dulapurile de roz!!“? Așa anunță și Apple: „De azi nu se mai poartă iPhone16, aruncați-l repede, că e un căcat, și luați-vă 16s, de 16 ori mai subțire și de 145 de ori mai scump“. Și ei își iau, după care încep să dea isteric refresh, așteptând anunțurile legate de iPhone 17. (S.T.)
Crenvurști
Egalitate perfecta, mergem in prelungiri. Frate si sora, rubrica voastra are si o functie sociala, pana sa va citesc aveam senzatia ca lucrurile astea mi se intampla numai mie. Acum m-am mai linistit, in plus stiu (de la Radu, evident) cum sa procedez sa ies din corzi, dar nici nu o mai iau personal (asta am invatat de la Simona).