Chestia aia feminină
Te duci cu gagica la o petrecere. Hăhăială, băutură, mișto, lume multă, dar plecați după vreo oră, că ea are treabă a doua zi de dimineață și nu mai poate să stea. Ieși cu ea de-acolo și o auzi:
– Tu ai văzut-o pe-aia blondă că avea o relație de trei ani și două zile cu ăla îmbrăcat în cămașă verde? Apropo, dacă-l cunoști, să-i spui să meargă la doctor cu alunițele alea, nu arătau prea bine. Aaa, iar tipa aia cu pantaloni de piele e sora unuia de la Orange care e frate cu Georgiana, nevasta unui coleg de-al meu de la birou… Și îi cam plac femeile, îți zic sigur.
– Lu' colegu' tău?
– Nu, mă, ce-ai? Lu' asta în pantaloni de piele.
La cît de întuneric era la petrecere, și dacă toți ăia aveau pe ei foi cu informații despre viața lor amoroasă, tot ți-ar fi fost imposibil să citești.
În timp ce te apropii cu ea de taxi, se împiedică.
– Aha – îi zici –, o groapă, n-ai văzut-o, ha-ha!
– Mda, mă tot gîndeam la tipul ăla cu care te-ai salutat tu la bar, cînd ai luat băuturile. Ce nasol, săracul de el, suferă tare mult că l-a părăsit nevasta pentru prietenul lui cel mai bun, iar acum s-a mutat din nou cu părinții.
– Băi, ești dementă? Zi-mi numerele la Loto, te rog, te rog!…
– Ce numere la Loto?
– Păi, eu nu știu, dar tu…
– Eh, hai, mă, e vorba de intuiția noastră feminină.
– Aha, intuiție… Spune-i și vrăjitorie, însă, te rog, zi-mi numerele!
– De unde naiba să știu?
– Hai, te rog, arde niște picioare de broască, fă tot ce faceți voi la magie neagră… Vrei să-ți dau niște picături de sînge? Zi-mi, fac orice!
V-ați culcat, mă rog, mai mult ea. Pentru că tu îi șoptești ușor la ureche:
– 16 e? Dar 22? 35, 42?
Intuiția masculină
Era un banc, despre o tipă care e singură acasă și își face de cap cu vreo cinci deodată. Orgie sexuală în toată regula, alcool, droguri, dezmăț absolut. La un moment dat, intră bărbat-su pe ușă, întors mai devreme din delegație. La care tipa se oprește puțin din gemut și i 
se adresează: "Mda, bine-ai venit… Și-acuma începi, hai! Bănuieli, suspiciuni…".
O să ziceți că bancul ăla arată cum sunt femeile. Corect, însă ele sunt așa pentru că pot. Pentru că au cu cine. Bărbatul e o ființă foarte specială. Își găsește soția la o cină romantică cu o echipă de fotbal și e doar puțin mirat că e atâta lume la el în casă:
– Ce se-ntâmplă aici? E ziua mea sau te pomenești că ai o aventură cu toți acești hăndrălăi? – întreabă, ușor contrariat.
– Iubi, cum poți să te gândești la ceva atât de jignitor? Nu am nici o aventură! – vine răspunsul, indignat.
– Aha, deci e ziua mea. Păi, hai, la mulți ani, să trăiesc, ia zi, ce cadou mi-ai luat?
– Ăăăă… nu, nu e ziua ta. (și aparte): Adică ar putea să fie, dacă aș fi pregătită cu un cadou, dar nu sunt, futu-i…
– Să nu zici că e a ta, că am îmbulinat-o. Nu ți-am luat nici măcar flori.
– Ah…
– Ah?
– Da, ah! Nesimțitu' naibii care ești. E a nu știu câta oară când uiți că e ziua mea!
– Iartă-mă, iubi.
– Nu te mai iert, gata, m-am săturat. Pleacă, lasă-mă singură cu musafirii, cu oamenii ăștia cu bun-simț, care nu au uitat.
– Păi, și unde să mă duc?
– Nu știu, nu mă interesează. Plimbă-te și tu prin fața blocului până mâine, când terminăm noi petrecerea.
– Nu mai bine mă plimb prin jurul blocului, ca să nu mă plictisesc?
– Prin jur e perfect. Hai, valea. Du-te odată, că îmi vine să plâng numai când te văd.
– Hai, mă, pisi, nu te supăra așa! Uite, dacă vrei, stau și eu cu voi la petrecere și dansăm toată noaptea cum îți place ție. Mă sacrific. Vrei?
– Ăăă… Nu. Mai bine stai să vorbim toată noaptea despre noi. Să îmi explici de ce nu mă mai iubești.
– Am plecat, paaaaa!
Cartea "Femeile din de pe Venus, bărbații vin de la băut", de Simona Tache și Mihai Radu, se găsește în librării sau poate fi comandată online de AICI.
37 de vizualizări
