Săptămîna trecută am primit un argument beton împotriva exploatării Roşiilor de tot felul: Montană, Poieni şi care or mai fi. Tot balamucul ăsta cu autorizări dubioase, demolări de munţi, analize de mediu mediocre, negocieri pe şest, şpăgi pe faţă, contracte secretizate – şi, în general, nişte scremeri transnaţionale demne de o cauză mai bună – nu numai că se va mai lungi pe vreo zece ani, dar nici măcar nu va produce decît cel mult cîteva miliarde de euro. Păi, la banii ăştia, efortul investitorilor şi deranjul băştinaşilor sînt mai mari decît beneficiile.
Ca de obicei, cerul înstelat deasupra noastră mi-a adus perspectiva corectă, că de legea morală din noi parcă nu e cazul să vorbim în contextul ăsta. Cerul înstelat şi o companie lansată zilele trecute, pe numele ei Planetary Resources, ai cărei investitori sînt oameni obişnuiţi cu miliardele: Larry Page şi Eric Schmidt (de la Google), Charles Simonyi (de la Microsoft) şi ubicuul James Cameron (de la Titanic şi Avatar).
Planetary Resources îşi propune nici mai mult, nici mai puţin decît să minerească asteroizii din apropierea Terrei. Iar prospecţiunile urmează să înceapă în mai puţin de doi ani, cu ajutorul unor telescoape spaţiale lansate în viitorul apropiat. Şi ca să vă daţi seama despre ce fel de cifre se discută, unul dintre cei mai mici asteroizi de clasă M (posesori de metal) descoperiţi, Amun 3554, are în el vreo douăzeci de TRILIOANE de dolari în platină, fier, nichel şi cobalt. Altul, poetic denumit 1986 DA, conţine cam 100.000 de tone de platină şi vreo 10.000 de tone de aur. Spre comparaţie, la Roşia Montană sînt 314 tone de aur, iar la Roşia Poieni s-au extras anul trecut 6.300 de tone de cupru.
Dar asta nu-i nimic: se estimează că cei vreo 9.000 de Near Earth Asteroids descoperiţi reprezintă doar 1% din cei care se învîrt prin preajma Terrei. Unde mai pui că mulţi dintre bolovanii spaţiali conţin apă (adică hidrogen şi oxigen, combustibil de rachetă) cu care or să îşi tragă ăştia nişte benzinării spaţiale de toată frumuseţea pentru vagonetele miniere ale viitorului foarte apropiat. Ăştia da băieţi deştepţi din energie!
E drept, există şi un dezavantaj: întreprinderea de resurse extraterestre nu va duce, din păcate, la crearea prea multor locuri de muncă. Nu pentru tinichigiii şi ospătarii pe care-i formează de zor patria.
Mai multe trăznăi cu ştiinţa pe www.sciencefriction.ro
