Unde credeți că s-a ținut sîmbătă în România un minut de reculegere pentru Aleksei Navalnîi, marele opozant al lui Putin? Pe un stadion din Craiova, pînă să înceapă meciul de fotbal dintre FCU Craiova și CFR Cluj. Fiindcă regulamentul interzice pe stadioane orice manifestări cu conotații politice înainte, în timpul sau după meciurile de fotbal, craiovenii au cerut mai întîi încuviințarea Ligii Profesioniste de Fotbal. Iar încuviințarea a venit. Un minut de neuitat că fairplay-ul înseamnă mai mult decît să nu-ți cotonogești adversarul pe teren și că galeriile de la noi știu și altceva decît să-i cînte în strună lui G. Simion, omul diavolului de la Kremlin.
Totuși, acest minut de reculegere în memoria lui Navalnîi a încălcat regulamentul fotbalului, fie și cu acordul Ligii? Depinde cum privești lucrurile. În regulament nu scrie nicăieri că la un meci de fotbal nu poate fi comemorată o persoană. Dar cînd persoana comemorată a fost un activist politic? Aici se încurcă treaba. Pentru rușii de la Kremlin orice manifestație în amintirea lui Navalnîi are conotație politică și e interzisă, încît pînă și un preot ortodox din Sankt Petersburg a fost arestat de Poliție imediat ce a anunțat că va ține o slujbă de pomenire a omului căruia Putin refuză să-i rostească numele. Mai mult, Biserica Ortodoxă Rusă condusă de Kirill, omul lui Putin care a binecuvîntat invadarea Ucrainei, a anunțat că preotul arestat, ditamai arhiepiscopul, de fapt n-ar fi preot.
Dar cum stau lucrurile cu noi, care interpretăm cum ne convine cum e democrația și cu ce se mănîncă libertatea cuvîntului? Din cînd în cînd o nimerim pe-a bună, unde nu te-aștepți. Ca acum, pe un stadion din Craiova, și în București, la LPF. Căci se poate da o derogare pentru comemorarea pe stadion a unui om care pentru întreaga lume civilizată a devenit un simbol al apărării libertății, legii și democrației, cu prețul vieții. Și dacă stăm să cugetăm puțin, un memento pentru Aleksei Navalnîi înseamnă să ne amintim și pe stadion de un om care și-a pierdut viața în numele fairplay-ului. Adică al unui principiu fără de care și în fotbal, și în politică se ajunge la sălbăticie și la haos. Și cînd acest principiu e egal cu zero la Kremlin, în Rusia care crede în Putin și printre fanii din România ai acestui criminal în serie, să ții un minut de reculegere pe stadion pentru Navalnîi înseamnă să aperi lumea stadioanelor de acești descreierați care o pun în pericol, ceea ce nu mai e o derogare de la regulament, ci e, de fapt, apărarea spiritului regulamentului.
P.S. Duminică, 18 februarie, printre doar zecile de oameni ce s-au dus în fața ambasadei Rusiei de la București cu flori pentru Navalnîi și proteste împotriva lui Putin era și Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, cel ce a fost ucis în în închisoare în timpul regimului ceaușist. Andrei Ursu, acest apărător al fairplay-ului în Justiția din România.
