Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Mircea Anghelescu: Românul călător – explorator, hoinar și aventurier

Zoom Mircea Anghelescu: Românul călător – explorator, hoinar și aventurier

Românul călător în cartea Lîna de aur. Concluzia: umblă el pînă-n Patagonia chiar, ca să iubească ce are acasă.

Reporter: Recompuneți o istorie a principalelor călătorii românești și a cadourilor cu care călătorii s-au întors în țară:

Mircea Anghelescu: De o istorie a călătoriilor noastre se poate vorbi doar din secolul al XIX-lea, cînd se conturează două direcții complementare, mai degrabă culturale decît geografice: spre Occident, cu Dinicu Golescu, Asachi, Heliade etc., pentru a căuta un model de civilizație, și spre Orient, cu Alecsandri, Kogălniceanu, Bolintineanu, în căutarea aventurii, a visului și a exuberanței. Și într-o direcție, și în cealaltă călătorii români își caută, de fapt, o identitate care se conturează după mijlocul secolului, în aspirațiile populare. Spre sfîrșitul secolului al XIX-lea se detașează călători cu scopuri științifice, exploratori, iar apoi adevărați hoinari și aventurieri ca Panait Istrati, Matila Ghyka, Tican Rumano. Cadoul cel mai important cu care ei revin e numit într-o scrisoare a lui Julius Popper, cel care a explorat Patagonia și a umplut-o de toponime românești: ”Dacă există cineva în țara mea care nu-și iubește plaiurile natale, să pornească într-o călătorie în jurul lumii și va fi în mod sigur în cîștig: va învăța să-și îndrăgească patria, să iubească ceea ce are”.

Rep.: Ce sens are călătoria astăzi, avînd net-ul la îndemînă?

M.A.: Călătorul de astăzi nu mai poate avea surprizele călătorului romantic: astăzi știm totul, am putut vedea dinainte totul pe Google Maps, pe Facebook. Rămîne contactul direct cu oamenii, cu aerul locului, mirosurile, îmbinările de senzații, adică, de fapt, cu reziduurile culturale în sens larg, memoria afectivă, impresiile care se suprapun și se amestecă. Tot ce vedem trimite spre lecturi anterioare, experiențe anterioare, spre un eu dintr-o altă ”călătorie”. Călătoriile declanșează trimiteri, amintiri și comentarii, adică se așază într-un cîmp precum cel literar, cu reverberații infinite.

Rep.: Parisul secolului al XIX-lea? Parisul lui noiembrie 2015?

M.A.: În secolul al XIX-lea, Parisul ne arăta drumul către Europa. În noiembrie 2015, Parisul reprezintă tot Europa, Europa care-și caută drumul. Mirajul călătoriei, de care vorbea Baudelaire, nu atingea realitatea, poetul s-a întors din drumul său spre Indii fără să le fi văzut. Călătoriile reale implică un partener, un ”celălalt”, și confuzia celor două planuri produce insecuritate de toate felurile.

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Invitație la murit

    27 octombrie 2020

    Dacă ar fi locuit sub aripa vulturului,în penele pescărușului sau în gușa albatrosului, păsări iubitoare de lumină și de văzduh, coronavirusul ar fi umplut spitalele de aviatori, de zburători cu […]

  • Klaus al națiunii celei mai defavorizate

    27 octombrie 2020

    În lupta românilor cu boala și cu moartea, președintele a trecut încă de la început de partea virusului, dar acum îl ajută mai mult ca niciodată. „Alegerile vor avea loc […]

  • Patru ani și restul zile pân’ la partidele civile

    27 octombrie 2020

    Aparent, următorii patru ani sunt deja desenați pe harta politică a României. Victorios din cale-afară de un an și jumătate, PNL nu mai are cum să piardă puterea totală: președinte, […]

  • Invitație la concert

    20 octombrie 2020

    Scîrbit de mine însumi, par fructul nimănui, M-aș cățăra la noapte hoțeşte în gutui Și poate prin decembre, agonizînd pe-un ram, O să deschid cu cinste al ciorilor bairam. Să […]

  • Pe mîna noastră

    20 octombrie 2020

    Între cei treizeci de maiori, colonei și locotenent-colonei fabricați la uzina ilegală de grade a generalului Oprea figurează procurorul-șef al Uniunii Europene, Laura Codruța Kövesi. Această uimitoare femeie, care a […]