Cea mai mișto chestie cu salariile profesorilor a fost ce le-a propus Ciucă săptămâna trecută ca să renunțe la greva începută luni: viitorul guvern va trece Educația printre priorități.
Deci profesorii să renunțe pentru că viitorul guvern va avea ca prioritate Educația. Mai repede aș face împachetări cu rahat de porc în Piața Universității, cântând din Verdi după posibilități, decât să simt infinita rușine de a pronunța așa ceva. Mă întreb: dacă aș fi fost sindicalist, ce reacție aș fi avut? În sensul: ajungeam în pușcărie sau nu?
Fix asta a fost marea problemă a Educației în ultimii 33 de ani: nu a trecut-o nimeni printre priorități, nu s-a găsit un premier, o coaliție aflată la putere care să spună clar: Educația e o prioritate!
Mi se pare la fel de penibilă ca slăvirea vocației și rușinea față de bani. Profesorii trebuie să fie dedicați, însemnați de Dumnezeu cu semnul condeiului după ureche și într-o continuă pregătire profesională. Pentru ce le trebuie bani? Să iasă, să golănească, să preacurvească? Să stea în biblioteci, nu au nevoie de bani. De ce nu se fac cămine pentru profesori? Asta da întrebare. Și să stea închiși acolo, să li se dea voie să se ducă doar la școală și atât.
Debilă societate. Nu mai înțelegem rostul protestelor, rostul drepturilor, ideea, măcar ideea de trai decent, mirosul demnității.
Ma intreb cum se simt profesorii care s-au bulucit sa-l voteze pe colegul lor, profesorul „Ghinion” cu 6 case. Mai ales cei care l-au votat de doua ori. Dar aia care au iesit cu sampania si piscotul pe holuri sa sarbatoreasca incatusarea lui Draaacnia? Pare ca discursurile cu „justitie” si catuse nu le tin de foame, nu le platesc intretinerea… Ciudat, cand am absolvit eu (n-a trecut atat de mult timp de-atunci), foarte multi profesori universitari erau foarte infierbantati de discursurile anticoruptie si ferm convinsi ca e o idee buna sa-i indemne si pe studenti sa-l voteze pe Herr Professor, Franz Sechshauser.
„” Nu mai înțelegem rostul protestelor, …” Adica, vrei ca Prostu’ sa-nteleaga rostu’?Bine.