Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Moartea de fericire a fiicei lui Rebreanu

Zoom Moartea de fericire a fiicei lui Rebreanu

Peste drum de Palatul Cotroceni, pieziș față de intrarea principală, într-un bloc interbelic de pe strada  Dr. Gheorghe Marinescu există, anunțate de la intrare, două apartamente memoriale. Unul dintre ele conservă amintirea lui Ion Minulescu și a pictoriței Claudiei Milian, soția lui, iar celălalt, pe care-l cunosc bine, fiindcă am fost de multe ori acolo, e dedicat memoriei lui Liviu Rebreanu. Cele două apartamente mai au cîte ceva în comun. Minulescu și Rebreanu le-au cumpărat în același an, 1934, cînd blocul era nou.

N-am verificat care dintre ei a fost primul cumpărător. Dar cum erau prieteni, încît discutau nu numai despre literatură, ci și despre altele,au decis să se facă vecini. Doar că Rebreanu a cumpărat locuința pentru fiica lui, Puia, să-l aibă de zestre,  în timp ce Minulescu voia să aibă un loc al lui, unde să scrie și să-și întîlnească prietenii.Cele două apartamente se află la același etaj. Mioara Minulescu locuia în apartamentul 13, care are cinci camere, iar Puia Rebreanu, la 12, care n-are decît patru. Și ele erau prietene. De cînd rămăseseră singure, se vizitau des, la o cafea, dar și ca să pună la cale posteritatea în acel bloc a părinților lor. Prima care a izbutit a fost Mioara Minulescu: la intrarea în bloc a apărut o placă de marmură comemorativă despre tatăl ei care locuise în bloc cu acte în regulă. Puia Rebreanu, care avea tot soiul de sfătuitori, nu știa cum s-o aducă din condei pentru a-și face apartamentul „memorial Rebreanu”, fiindcă tatăl ei nu venea acolo decît în vizită. Cum, necum, Puia a reușit pînă la urmă, după ce a izbutit să înființeze primul premiu literar particular din România comunistă. Cu asta, îmi spunea, o luase înaintea prietenei sale. Dar, pentru cei din bloc și pentru prietenii care veneau s-o viziteze, nu exista la intrare decît placa de marmură despre Minulescu. Bătuse Puia la ușa Academiei. Degeaba! Stătuse de vorbă cu cei de la Uniunea Scriitorilor. Nici cu ei nu s-a înțeles. Bătrîna doamnă punea condiții de bun simț: să nu se schimbe nimic din apartament după moartea ei, să nu fie folosit apartamentul ca spațiu de locuit, iar micul ei muzeu să poată fi vizitat zilnic. Singurul care a ascultat-o cu luare aminte, e drept că după Revoluție, a fost Alexadru Condeescu, directorul de atunci al Muzeului Literaturii Române din București. După o primă înțelegere verbală, s-au făcut și actele, așa cum voia Puia, ceea ce presupunea ca apartamentul să aibă și un custode, cu program fix. Cum Puia n-avea copii, marea ei îngrijorare era ca nu cumva fratele mai mic al lui Rebreanu sau fiul său, Ildirim să o moștenească. Asta nu numai fiindcă o atacaseră la tribunal că n-ar fi fost fiica lui Rebreanu, dar mai ales de teamă că Rebrenii îi vor vinde apartamentul. Cînd Puia s-a asigurat că muzeul va exista, cu placă memorială la intrarea în bloc, fericirea că în sfîrșit izbîndise a fost mai tare decît toate obstacolele cu care se luptase  pînă atunci. A răpus-o înainte ca Puia să vadă placa de marmurăla care visa. Cu cîteva zile înainte, bătrîna mea prietenă îmi telefonase să-mi spună că singurul lucru care o împiedica să fie fericită pînă la capăt era omică răceală, cu care nu voia să mă plictisească.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

romania100
Editoriale
  • De ce începe să-mi fie mie rușine de sfînta nerușinare a altora

    19 iunie 2018

    Într-o vreme în care personajele lui Caragiale au evadat din proiect sfidînd legile metamorfozei, nu părem prea zguduiți că Mița Baston i-a luat locul lui Tipătescu, nici că Efimița nu […]

  • Klaus și uz de klaus

    19 iunie 2018

    Săptămîna trecută, un judecător al Curții Constituționale, Lăzăroiu, a fost amenințat. Sună îngrozitor, dar e exact așa cum sună. Consilierul prezidențial Tănăsescu și-a luat concediu și l-a atras în biroul […]

  • Isărescu și sclavii

    19 iunie 2018

    Când au apărut informații despre colaboratorul Manole, în presă a fost embargou ca pe vremea lui Gabriel Oprea. Există suspiciuni mai mult decât rezonabile că Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a […]

  • Războiul de independență se amînă

    12 iunie 2018

    Mitingul PSD, înrămat de Antena 3 și RTV, atîrnă acum pe perete, alături de mitingul #rezist, pictat, de-a lungul unui an întreg, de Digi24, Realitatea TV și HotNews. Sînt două […]

  • Dulăul cu colții pe-arginți

    12 iunie 2018

    “Bătrânii și moldovenii ne vor distruge viitorul!”, spuneau, fără fereală, antipatizanți de toate vârstele ai PSD-ului, înainte de parlamentarele din 2016. Prin urmare, pe locul 1 al listei pentru Senat […]