1821 – Tudor Vladimirescu intră în București în fruntea a 8.000 de panduri, cărora voia să le facă viză de flotant ca să-l înlăture prin vot democratic pe primarul fanariot al Bucureștiului. El voia să pună în loc un primar pământean, care chiar locuiește prin părțile locului și nu face naveta în fiecare zi tocmai din Voluntari.
1859 – Alexandru Ioan Cuza încearcă să candideze și pentru Primăria Clujului, pentru a realiza o uniunea personală între Moldova, Țara Românească și orașul Cluj, pe atunci aflat sub stăpânire austro-ungară.
1877 – Podul Mogoșoaia își schimbă numele în Calea Victoriei, în cinstea victoriei în alegeri a primarului de atunci.
1916 – Armata germană ocupă Bucureștiul. Nemții se gândesc serios să-l abandoneze imediat după ce descoperă că nu curge apa caldă, străzile sunt aglomerate și cineva și-a bătut joc de una dintre mâncărurile de bază ale germanilor înfigând un cartof într-o țepușă peste drum de Palatul Regal.
1930 – București e poreclit Micul Paris. Se pare că porecla inițială era doar Micul, după carnea tocată pe grătar atât de populară în București, dar un cârciumar i-a adăugat și Paris, după noua gamă de mici pe care tocmai o lansase, aproape la fel de populară ca micii de Lehliu.
1996 – Victor Ciorbea câștigă Primăria Capitalei. Ce n-au observat alegătorii e că el se uita în același timp și după funcția de premier, așa că n-a rămas prea mult la Primărie și a trecut la Guvern.
2000 – Traian Băsescu începe să adune de pe stradă câinii fără stăpân. Când ajunge președinte, pornește un război și cu presa independentă, pentru că i se pusese pata și pe oamenii fără stăpân.
1.328 de vizualizări
Poate ca si Videanu, „cu’a lui trei borduri, puse una peste alta”, la concurenta cu Papa, merita un loc pe panoplie.