În România, cultura e cenușăreasa bugetului. N-are de nici unele. Dar, spre deosebire de eroina basmului, Cenușăreasa noastră pare bogată. De unde n-are, i se mai și ia. Ultima ispravă e demnă de cartea recordurilor nesimțite. În centrul Bucureștilor sînt cîteva muzee remarcabile: MȚR, „Antipa”, Geologie. Toate se lăfăie sub ochii Palatului Victoria, un alt fel de muzeu, mai dezinhibat și mai puțin formalist. Probabil că, venind pe acolo zi de zi, funcționarilor și miniștrilor le curg balele după terenurile adiacente. Ia hai să îndrăznim repede, pînă nu cade guvernul, că cine nu riscă nu cîștigă.
Așa se face că, deunăzi, directorul Muzeului „Antipa” a primit de la Ministerul Culturii solicitarea de a răspunde unei adrese venite dinspre Secretariatul General al Guvernului, privind cedarea a 5.300 de metri pătrați din parcul Muzeului în vederea realizării unei alte construcții. În solicitare i se pune în vedere să aducă și ștampila. Cum s-ar zice, vrea, nu vrea, bea Grigore Antipa agheasmă.
Dl Luis Ovidiu Popa, directorul Muzeului, a fost invitat la sediul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care îl are în administrare. Ce să vezi? Muzeul (și, bag seamă, nici directorul) nici nu a solicitat și nici nu a fost informat de această „dezlipire”. Ce-i drept, nici nu o dorește. Fraierul de director, care credea că legea și istoria nu glumesc, pune pe masa Ministerului cîteva chestii simple și vechi, care păreau bătute în cuie: Imobilul Muzeului Antipa a constat încă de la început din clădirea principală, precum și din parcul Muzeului Național de Istorie Naturală, care a fost opera arhitectului peisagist francez Édouard Redont. Pierderea unei părți importante – 5.300 mp echivalează cu circa 45% din suprafața liberă de construcții – e un abuz. Muzeul „Grigore Antipa” face parte din Zona Construită Protejată nr. 84 Parcul Delavrancea, curtea sa fiind marcată ca spațiu verde amenajat. Regulamentul zonei protejate cu grad de protecție maxim impune protejarea valorilor arhitectural-urbanistice, istorice și de mediu natural în ansamblul lor. Anual, peste 300.000 de vizitatori calcă pragul acestei instituții, care adăpostește 2 milioane de piese. Mai mult, Muzeul avea în proiect o extindere subterană, pentru exponate, extindere care nu ar fi modificat spațiul verde. Ș.a.m.d., ș.a.m.d. Adică frecție Diana pe limba de lemn ministerială.
Am zis-o de multe ori: „Cînd nu știi de ce se întîmplă un lucru, cînd pare absurd, abuziv, nesimțit și ilogic, atunci cea mai simplă cale e să cauți banii”. Iar banii sînt în fața noastră, în toată splendoarea lor, doar că sînt ascunși în pămînt. O jumătate de hectar în buricul tîrgului e aur curat pentru orice dezvoltator imobiliar și o viață de huzur în Bahamas pentru cine semnează. O să-mi spuneți că, odată pornit scandalul, nu se va mai întîmpla nimic. Nu zic nu… Da’ Muzeul de Geologie ce păzește? E mai cu moț?
1.219 vizualizări
