Nicușor calcă tot mai apăsat pe urmele fostului președinte turnător la Securitate, Traian Băsescu. Duminică dimineața, pe nepusă masă, l-a retras pe Eugen Tomac din proiectul de guvernare tehnocrată și l-a desemnat pe Adrian Veștea de la PNL pentru formarea unui guvern politic. A făcut asta fără să anunțe conducerea PNL, fără să convoace partidele la consultări oficiale, acționînd împotriva deciziei publice a liberalilor de a nu participa la guvernare alături de PSD. Nicușor împinge, astfel, PNL spre o criză internă, o desprindere a aripii Thuma-Hellvig de trunchiul liberal principal, condus de Bolojan.
Această faptă e o copie după faptele săvîrșite de Petrov în 2006-2008, cînd a încurajat aripa Stoica-Stolojan-Flutur să se rupă de PNL-ul condus de Tăriceanu, să formeze PLD și să fuzioneze apoi cu PD, sub denumirea PDL.
Adrian Veștea e un personaj din menajeria politică patronată de Hubert Thuma, baronul care domnește peste Ilfov și extrage resurse printr-o rețea insuficient cercetată de DNA, rețea care dă randamente mari doar cînd e cuplată la guvernare. Thuma uneltește de mult debarcarea propriului șef de partid, Bolojan – practic din clipa instalării guvernului de coaliție „proeuropeană” – fiindcă interesele extractive ale grupării au fost incomodate de contabilitatea inflexibilă a premierului. Ca să-și atingă scopul, Thuma a dezvoltat o tovărășie strînsă cu Sorin Grindeanu, care s-a angajat să surpe din interior regimul Bolojan, misiune care a și fost dusă la îndeplinire prin moțiunea PSD-AUR.
Un guvern Veștea, de astă dată politic, va trece doar dacă va beneficia de voturile PSD, USR, UDMR, ale grupării uzurpatoare din PNL și ale unor traseiști gata să primească o ofertă. AUR nu va vota un astfel de guvern – cel puțin așa sună declarațiile lor de principiu – iar asta pune iar în discuție majoritatea necesară.
Gestul lui Nicușor de a lovi fățiș în PNL și, mai ales, în Bolojan, arată o căutare nervoasă a puterii, inspirată, în mod evident, din viața și opera celui mai cunoscut turnător la Securitate al României. Nicușor își dezamăgește în primul rînd electoratul, care urăște să vadă în el un prieten al PSD, după ce a încasat voturi pentru antipesedism. Apoi, Nicușor își dezamăgește partidele care l-au susținut atît la primării (de două ori USR și o dată PNL), cît și la președinție.
Efectele gestului de duminică dimineața, care adugă încă zece zile procesului de formare a guvernului, sînt negative pentru economie: alte amînări ale reformelor, noi întîrzieri la finanțare, noi falimente în zona companiilor private, noi creșteri la inflație și deficit. Ele par să nu-i spună nimic președintelui Nicușor, indiferent la întîrzieri și consecințe economice, preocupat de scheme care ocolesc democrația (cazul Tomac) și conspirații contra foștilor aliați (cazul Veștea).
Din toată această afacere nesăbuită, în care un președinte amator încearcă să calce pe urmele unui fost turnător la Securitate, cîștigă două partide. Întîi AUR, care își vede adversarii degradîndu-se politic și electoral. Apoi, PNL. Pentru PNL apare o bună ocazie de creștere. E partidul agresat, nedreptățit, lovit mișelește din interior și din afară. Dacă Bolojan reușește să-l păstreze unit și să evacueze aripa trădătoare, PNL are șansa să intre pe o curbă de revenire, morală și electorală, în contrast cu soluția imorală – cum ar zice Băsescu – a grupării Nicușor-PSD.







Nicusoare ,nici nu sti.cat de mic incepi sa fi…
Fals. Bolojane, nici nu stii cat de mic incepi sa fii 😉