Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Nimic nu e complet alb, nimic nu e complet negru, doar cucuvelele sunt mov

Zoom Nimic nu e complet alb, nimic nu e complet negru, doar cucuvelele sunt mov

Doamna Laura Codruța Kövesi este o mare iubitoare de statistici, mai ales atunci când acestea dau bine în bilanțuri și aduc după dânsele laude, decorații și sprijin din toate părțile societății românești, dar mai ales sprijin internațional.

Statisticile sunt bune, nu spunem nu. Mai bune decât statisticile sunt datele crude, neprelucrate, care ne arată, necosmetizat, realitatea. Cu aceste date ne încântă șefa DNA, de când a preluat funcția, pregătind terenul pentru ropotele de aplauze care, de obicei, nu se lasă așteptate.

În urmă cu un an,

pe 23 februarie 2017, în prezența Excelenței Sale, președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, Laura Codruța Kövesi a prezentat într-un mod triumfalist bilanțul activității DNA pe anul 2016. A fost, se pare, ultimul bilanț la care s-au putut flutura numere mari, dosare cu miile, inculpări răsunătoare, condamnări zdrobitoare. De fapt, partea aia cu condamnările nici nu mai era treaba DNA, ele depinzând de judecători. Desigur, fără niște rechizitorii bine făcute, fără o instrumentare ca la carte a cauzelor, condamnările n-ar exista. Cum nici achitările n-ar exista în lipsa unor rechizitorii prost făcute, de asemeni.
În 2016, față de 2015, numărul achitărilor în dosarele DNA crescuse de la 7,63% la 10,5%. În doar un an. Dar asta încă nu era nimic. 30% din dosarele trimise în judecată de către DNA în 2016 se bazau pe abuzul în serviciu. Or, după decizia CCR, abuzul în serviciu, arma favorită a procurorilor după ce le-au dispărut înregistrările și rechizitoriile venite direct de la SRI, n-a mai putut fi folosită cu eficiența de altădată. Lucrul ăsta a întristat-o pe doamna Kövesi, care a și declarat, prin noiembrie anul trecut: “O simplă decizie a CCR a scos din buzunarul cetățenilor români 188 de milioane de euro. Vrem ca pe viitor să se producă astfel de pagube și să nu le investigheze nimeni pentru că modificăm abuzul în serviciu? Nu știu, asta e o întrebare la care trebuie să răspundă societatea”.

Cele 188 de milioane de euro

despre care vorbește cu atâta siguranță doamna Kövesi există și nu există în realitate. Astea sunt estimările procurorilor, aceiași procurori care îi puneau lui Andrei Chiliman în cârcă un prejudiciu de 600 de milioane de euro. În timp ce doamna Kövesi dă vina pe CCR pentru pierderea a 188 de milioane de euro despre care nu știm cu siguranță dacă există sau nu, Curtea de Conturi reclama anul trecut că a trimis către DNA sesizări de fraude care totalizează 7,1 miliarde de lei. Adică 1,54 miliarde de euro. Problema Curții de Conturi era și este că DNA nici măcar nu a început instrumentarea dosarelor legate de aceste fraude. Pentru că nu avea timp, ocupată fiindu-i activitatea cu acele dosare de abuz în serviciu care ar fi adus țării 188 de milioane.

Dar, dincolo de aceste date,

o altă statistică ar trebui să ne îngrijoreze. E vorba despre statistica pe care DNA nu a prezentat-o și nici nu o va prezenta vreodată, statistica în care apar procurorii-vedetă ai instituției, cei care au instrumentat, de-a lungul anilor, dosarele-vedetă ale instituției. Să-i luăm pe rând.

Lucian Papici, procurorul

care a instrumentat dosarul referendumului din 2012, dosar care a dus la condamnarea lui Liviu Dragnea, s-a retras discret din DNA, în 2015, pentru a activa la un nivel mai jos, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș. La nici două luni de la retragerea prematură din DNA, Înalta Curte de Casație și Justiție încuviințează redeschiderea urmăririi penale împotriva domnului Papici în două dosare deschise în 2010, în care procurorul Papici era cercetat pentru proxenetism, trafic cu minore și spionarea propriei soții.

Emilian Eva, procurorul

care a instrumentat dosarul ICA, a fost condamnat, pe 17 octombrie 2017, la 2 ani și 11 luni de închisoare cu suspendare pentru luare de mită și acte de comerț incompatibile cu funcția, precum și la plata unei amenzi de 12.000 de lei pentru fals în declarații.

Mircea Negulescu, procurorul

care a instrumentat, în ultimii ani, o serie de dosare răsunătoare, de la Lukoil (niciodată finalizat) la dosarele lui Ghiță și Ponta, a fost exclus definitiv din magistratură și se află, alături de șeful său de la Ploiești, procurorul Lucian Onea, în mijlocul unui imens scandal, fiind acuzați de fabricare de probe, intimidarea martorilor și alte câteva mizilicuri. E drept, acuzațiile vin de la niște “penali” și “inculpați” și, poate, nu trebuie luate în serios. Cel puțin șefa DNA și președintele țării nu vor s-o facă, așa că nu vedem de ce am fi noi mai cu moț.

Mihaela Iorga Moraru, procuroarea

care, printre altele, a instrumentat dosarele “Trofeul calității” și “Zambaccian”, care au dus la condamnarea la închisoare a lui Adrian Năstase, a fost trimisă în judecată de chiar colegii săi din DNA, pentru favorizarea infractorului.

Sunt doar patru cazuri de procurori

care au mari probleme ce-i transformă, la rându-le, în penali și inculpați. Adică exact genul ăla de oameni pe care nu-i suportă Laura Codruța Kövesi și Klaus Werner Iohannis.

Dar în DNA lucrează aproximativ 162 de procurori, deci patru procurori nu reprezintă prea mult. Ei nu sunt decât 2,46% din numărul procurorilor DNA, deci mai puțin chiar de 4%, procentul miraculos până la care și plagiatul este acceptabil.

Și, totuși, toți acești patru procurori celebri sunt cei care au pus umărul la cele mai răsunătoare condamnări obținute de DNA. Niște procurori cu probleme mari ei înșiși au fost, ani de zile, vârfurile de lance ale instituției. Ei au instrumentat cele mai importante dosare, ei au cerut judecătorilor cele mai răsunătoare condamnări. Undeva, la nivel de imagine, e complet greșit ca cei mai aprigi luptători anticorupție să fie ei înșiși profund corupți. La nivel moral e chiar și mai greșit. Ajungi să te întrebi dacă e vorba despre justiție, până la urmă, sau despre reglări de conturi între penali.

Și, revenind la procentul de 2,46% procurori DNA cu probleme dovedite în justiție, trebuie spus că, dintre cei 45.206 politicieni aleși din România (parlamentari, primari, consilieri locali și județeni), în 2015 aveau probleme cu legea 128. Nu toți erau condamnați, mulți fiind doar trimiși în judecată. Procentul politicienilor aleși cu probleme penale era, așadar, în 2015, de doar 0,28%. Aproape de zece ori mai mic decât cel de azi al procurorilor DNA cu probleme penale.

Dar astea sunt calcule aproape aiuristice și statistici înșelătoare. Căci, se știe, clasa politică este coruptă în integralitate, iar DNA-ul este puritatea întruchipată.

2 comentarii

  1. #1

    Mircea Hava @
    Dvs din ce palarie ati scos procentul de 75%?
    Ca vorbeste lumea?
    Asa spun si eu ca in Romania reala cam 75% dintre cetateni accepta eludarea legii pe ici pe colo cu conditia ca asta sa aduca o plis valoare. Pentru ca fiecare tara are politicienii pe care-i merita si asta este proportional statistic vorbind si empiric demonstrat.
    As mai spune si ca procentil de politicieni corupti nu va scade decat daca procentul de romani intelegatori cu pacalifea legilor va scade. Sa-i spunem corolar.

    Si as mai spune si ca vei reusi sa opresti inundatia din casa doar daca vei inlocui robinetul stricat. Daca doar arunci banii pe o pompa nu vei face decat sa controlezi nivelul apei in casa, si asta pe bani multi. Si dai dovada de naivitate ca sa nu-i spun prostie. Dar daca ai firma de pompat apa atunci asta se cheama afacere cu perspective, e suficient sa gasesti fraierii care sa-ti plateasca serviciile si chiar sa-ti multumeasca pentru asta.
    Cam asa si cu anchetarea politicienilor in regim preferential. Nu va rezolva deloc problema coruptiei ci doar va da senzatia palida ca totusi ne pasa. Si va muta puterea din mana unor politicieni corupti in mana altor politicieni corupti, insa mai bine organizati in profunzime.
    Daca vrem sa rezolvam ceva atunci procurorii ar face bine sa lase naibii mediatizarea si sa-si faca treaba fara culoare politica si la toate palierele societatii romanesti si nu numai unde da mai misto la imagine sau unde apar indicii ca va da un sentiment de multumire cuiva important.
    Patrick are dreptate, desi e dureros sa fie asa dupa 28 de ani de la schimabrea de regim.

  2. #2

    Bravo, cam asta e starea de fapt ! Cucuvelele bateau potgoriile impreuna cu fugarii pt a-si negocia functia. Aura aticoruptiei se duce dracului cand plagiezi, adica furi, pur si simplu si nimeni nu poate sa priceapa ca cucuveaua e produsul aceluiasi sistem nemernic. Indiferent de ce ambasada ii tine trena, in tara lor, o asa creatura nu era nici macar portar la o institutie anticoruptie, darmite sefa. Probabil ca se pregateste pentru a fi presedinta, aparatul de propaganda o va si face. Noi, prostama, ne vom bate pe principii aiurea in tramvai si ei isi vor bate burtile cum ca ne-au mai facut inca si inca o data. Vorba zice ca om trai si om vedea, realitatea zice ca serviciul roman de demonstratii o va face pe cucuvea presedinta si totul va fi la fel. Plaudite cives !

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

romania100
Editoriale
  • De ce începe să-mi fie mie rușine de sfînta nerușinare a altora

    19 iunie 2018

    Într-o vreme în care personajele lui Caragiale au evadat din proiect sfidînd legile metamorfozei, nu părem prea zguduiți că Mița Baston i-a luat locul lui Tipătescu, nici că Efimița nu […]

  • Klaus și uz de klaus

    19 iunie 2018

    Săptămîna trecută, un judecător al Curții Constituționale, Lăzăroiu, a fost amenințat. Sună îngrozitor, dar e exact așa cum sună. Consilierul prezidențial Tănăsescu și-a luat concediu și l-a atras în biroul […]

  • Isărescu și sclavii

    19 iunie 2018

    Când au apărut informații despre colaboratorul Manole, în presă a fost embargou ca pe vremea lui Gabriel Oprea. Există suspiciuni mai mult decât rezonabile că Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a […]

  • Războiul de independență se amînă

    12 iunie 2018

    Mitingul PSD, înrămat de Antena 3 și RTV, atîrnă acum pe perete, alături de mitingul #rezist, pictat, de-a lungul unui an întreg, de Digi24, Realitatea TV și HotNews. Sînt două […]

  • Dulăul cu colții pe-arginți

    12 iunie 2018

    “Bătrânii și moldovenii ne vor distruge viitorul!”, spuneau, fără fereală, antipatizanți de toate vârstele ai PSD-ului, înainte de parlamentarele din 2016. Prin urmare, pe locul 1 al listei pentru Senat […]