Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Numărătorul de suflete

Zoom Numărătorul de suflete

În 2003, la Melbourne, un bătrîn aproape nonagenar trăiește cu fantasmele trecutului său în casă: din coșmaruri trec în halucinație năluci care îl bîntuie zi și noapte – el cel din urmă cu șase decenii și toți cei care i-au marcat atunci, dramatic, existența. Pare din ce în ce mai mult un semn că trebuie să-și amintească ce și cum s-a întîmplat și să lase moștenire posterității povestea vieții sale.

Înapoi, în Bratislava anului 1942, Lali e un tînăr evreu păcălit să urce într-un tren spre Polonia. Îngrămădiți ca vitele în vagoane de marfă, împreună cu camarazii săi de călătorie sinistră, coboară forțat la stația finală, lagărul Auschwitz-Birkenau, ca să devină doar un număr tatuat pe antebraț și trecut pe listele ultimului duș. Deținutul care-i înțeapă în piele noua identitate îi propune să-i fie ucenic și 32407 se agață de oportunitatea asta nesperată de a rămîne în viață. Chiar dacă lucrează pentru naziști, noua sa slujbă, pictatul cu ace muiate în cerneală a numerelor de identificare, prezintă oarecare avantaje. Pe lîngă amînarea temporară a sentinței neoficiale de condamnare la moarte, un mod de supraviețuire care-i permite să-și ajute prietenii, colegii de suferință care-și așteaptă terorizați sfîrșitul în barăcile supraaglomerate, pe priciurile din lemn ca niște rafturi.

Sub amenințarea permanentă a călăilor în uniformă, tatuatorul intră de nevoie într-un soi de complicitate cu gardianul SS Baretzki, șeful sectorului său, un individ coleric, sadic, cu comportament violent. Contra a tot felul de servicii, Baretzki îi facilitează scurtele întîlniri cu Gita, o fată slovacă pe care a avut-o de clientă la masa de tatuaj, singura sa motivație de a se trezi dimineața și de a suporta în continuare infernul. Cei doi deținuți trăiesc unul pentru altul, rezistă unul pentru celălalt, între clipele de iubire furate dintr-o existență mizerabilă în care o scrisoare de dragoste împărtășită poate ajunge hîrtie igienică.

The Tattooist of Auschwitz e relatarea unei realități trăite și povestite de memoriile unui supraviețuitor al Holocaustului. Mărturia lui Lali Sokolov în fața biografei sale suferă un pic la realism (cumva de înțeles: cu toții avem tendința de a fi subiectivi și selectivi, de a păstra doar amintirile pozitive și momentele care ne sînt favorabile), adevărul despre relația lui cu torționarul, vina și moralitatea unor alegeri, compromisurile cu conștiința sa fiind un pic blurate. Dar, torturat de trecut, povestitorul descrie destul de bine un tablou al ororilor, în care, între degradare umană, cruzime aleatoare, fără sens, și groază, este loc și de speranță. Speranță, da: așa cum natura are specii care supraviețuiesc în condiții climatice extreme, la poli sau la mare adîncime, The Tattooist of Auschwitz e dovada că dragostea poate înflori și în zone aride pentru viață, ca acelea din preajma camerelor de gazare și a coșurilor permanent fumegînde ale fabricilor morții dintr-un lagăr nazist.

The Tattooist of Auschwitz, 2024, dramă istorică terifiantă cu momente romantice neobișnuite, adaptare pentru TV de Jacquelin Perske după romanul omonim scris de Heather Morris, șase episoade de 50-58 de minute, difuzat de SkyShowtime.

Citeşte mai multe despre:

6 comentarii

  1. #1

    In materie de holocaust le-am cam vazut pe toate care apar pe net, si mai vin inca. Cazul este si cu acest film, decorurile de cladiri le compar imediat cu pozele de epoca binecunoscute.

    Ca in toate productiile de gen, am cum se zice, o suspiciune rezonabila in legatura cu cele relatate.
    Oricum, studiez fenomenul din toate unghiurile, la Auschwitz ma uit cu lupa, adica zoom-out cu mausul, la fiecare cladire, „camera de gazare”, etc.

    Cu toate documentele relevante pe masa. Adica in foldere dedicate.
    Cartea respectiva The Tatooist… am citit-o acum cativa ani, cand a aparut. Am daunlăudat-o.

  2. #2

    Despre Gaza cate mii de filme s-au facut?

  3. #3

    Am inceput vizionarea, sunt la ep.3.
    Bugetarea productiei este remarcabila, s-a cheltuit mult cu replicile cladirilor si interioarelor conform pozelor existente si a schitelor.
    Totusi, fumul care iese pe cos la Krema lll este mult prea gros si mult prea negru, fata de cum era in realitate.

  4. #4

    ep. 4 – avem pe Harvey Keitel in rolul storyteller-ului.
    Ce actor dom’le, ce actor! Au trecut ceva ani de la Pulp Fiction dar omul isi face treaba foarte bine si acum.
    E de origine ardelean, nascut la noi si emigrat in State de mic copil cu familia.

  5. #5

    Este bine ca mai apar filme in care-i prezentat terifiantul trecut. Chiar daca-s prezentate numai selectiv faptele, evident ca in functie de ,,ce vrea sa transmita autorul”. Zilele trecute tocmai vizionam un alt proaspat serial (documentar) cu nazisti unde ,,au scapat” la inceput cateva imagini ,,de arhiva” in care aparea mare de tot semnul fulgerului pe steagul adolescentilor recruti, apoi, cum au cresctut un pic mai mari, fulgerul s-a dublat si s-a mutat pe gulerul uniformei militate cat si pe casca. Da’ ce sa vezi ca s-au prins cam pe la jumatatea serialului si ,,au curatat” imaginile de simbol. Sigur ca o parte insemnata ,,dintre noi” se mai mira inca cum au putut sa se intample asemenea orori.
    Bineinteles ca planeta plina de ,,genii” n-a dus-o capu’ sa observe acelasi fulger asezat cu grija pe fruntea lui Harry Potter inca din prima parte a desfasurarii ,,povestii pentru copiii din ce in ce mai mici”. S-au focusat pe altele, nemaiobosindu-se sa explice pericolul care-ar putea sa apara cand simbolurilor li se schimba adevaratul lor inteles.

  6. #6

    Gata, am vizionat toate ceke 6 episoade.
    Ca istoric amator si ca cercetator cu mausul al fenomenului era cum s-ar zice o obligatie de serviciu.
    Productia este in nota obisnuita a genului, prin neadevarurile istorice evidente, nu face decat sa dea apa la moara curentului advers adica a holocaust denier-ilor. Pe care la fel ii urmaresc cu toata atentia si consideratia.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • O, torna, torna, fratre

    9 iulie 2024

    O, torna, torna, fratre, întoarce-te din moarte, că maica o să-ți simtă-adierea de departe și-n frigul bănuielii o să-și sfîșie șalul, văzîndu-mă călare și-n locul tău doar calul. O, torna, […]

  • Pe culmile nerușinării

    8 iulie 2024

    Nici de data asta, la fel ca în multe alte dăți, nu vor fi dezbateri. N-au fost la prezidențialele trecute, n-au fost la europarlamentare, n-au fost la locale, la Primăria […]

  • În Bucovina nu mai cîntă cucu’

    2 iulie 2024

    Rusia-i moartă-n filmele rusești din care au zburat pe veci cocorii. În gara pentru doi nu mai găsești șine de zahăr candel, iluzorii. Că-n Marea de Azov două hamsii au […]

  • Temutul trib al vînătorilor-culegători

    1 iulie 2024

    Echipa de hăitași organizată de Florian Coldea acționează în codru, în zona furtului de la stat. Vînează infractori bogați, mulți dintre ei îmbogățiți ca urmare a relațiilor cu SRI. Ani […]

  • Două roabe

    25 iunie 2024

    Dacă e roabă, e de vînzare, dacă e roabă, mînere are, dacă e babă, pune-o la vatră, prinde-o c-o scoabă să care piatră, de-i tinerică, cheam-o la tine, dacă se […]

Editoriale
  • O, torna, torna, fratre

    9 iulie 2024

    O, torna, torna, fratre, întoarce-te din moarte, că maica o să-ți simtă-adierea de departe și-n frigul bănuielii o să-și sfîșie șalul, văzîndu-mă călare și-n locul tău doar calul. O, torna, […]

  • Pe culmile nerușinării

    8 iulie 2024

    Nici de data asta, la fel ca în multe alte dăți, nu vor fi dezbateri. N-au fost la prezidențialele trecute, n-au fost la europarlamentare, n-au fost la locale, la Primăria […]

  • În Bucovina nu mai cîntă cucu’

    2 iulie 2024

    Rusia-i moartă-n filmele rusești din care au zburat pe veci cocorii. În gara pentru doi nu mai găsești șine de zahăr candel, iluzorii. Că-n Marea de Azov două hamsii au […]

  • Temutul trib al vînătorilor-culegători

    1 iulie 2024

    Echipa de hăitași organizată de Florian Coldea acționează în codru, în zona furtului de la stat. Vînează infractori bogați, mulți dintre ei îmbogățiți ca urmare a relațiilor cu SRI. Ani […]

  • Două roabe

    25 iunie 2024

    Dacă e roabă, e de vînzare, dacă e roabă, mînere are, dacă e babă, pune-o la vatră, prinde-o c-o scoabă să care piatră, de-i tinerică, cheam-o la tine, dacă se […]

  • Amurgul zeului nul

    24 iunie 2024

    Dispariția lui Klaus Iohannis din politică nu e încă o certitudine, așa că, pe moment, să ne bucurăm de perspectiva ei. Să ne închipuim un android cu toate circuitele de […]

bijuterii argint