România are pe platoul continental al Mării Nerge zăcăminte de gaze naturale care ar putea asigura consumul întregii Uniuni Europene timp de șase luni. Nu e nici mult, nu e nici puțin. S-ar putea ca rezervele să fie, de fapt, mult mai mari, dar acum vorbim pe estimarea minimă, făcută chiar de companiile petroliere care au licență de explorare și exploatare.
Adevărata bătălie
pentru gazele din Marea Neagră, de pe platoul continental ce ține de România, a început de-abia în primăvara anului trecut, atunci când companiile americane, în special Black Sea Oil & Gas, deținută de fondul de investiții Carlyle, au demarat puternice acțiuni de lobby și PR pentru a grăbi adoptarea Legii Off-shore.
Istoricul explorărilor și exploatării gazelor de pe platforma continentală este, însă, mai îndelungat. În 2008, cu doar câteva luni înainte de încheierea mandatului, premierul Călin Popescu Tăriceanu și ministrul Varujan Vosganian, folosindu-se de președintele ANRM, au dat licență de explorare și exploatare pentru toate perimetrele de pe platoul continental micii, dar vioaiei firme de apartament Sterling Resources. În acel moment, platoul continental al Mării Negre se afla în litigiu la Curtea de la Haga, fiind revendicat atât de România, cât și de Ucraina. Chiar dacă sorții litigiului erau incerți, Guvernul și-a luat inima în dinți și a cedat licențele.
Sterling, care pornise la drum cu 10.000.000 de euro împrumutați, a vândut parte din aceste licențe către Exxon Mobile, Lukoil și niște off-shore-uri cu aparență românească. Sterling a mai rămas cu licențe pentru două perimetre, după ce a înapoiat împrumutul și a mai și făcut un frumos profit din vinderea celorlalte licențe. Fondul de investiții Carlyle a cumpărat Sterling Resources cu tot cu cele două licențe rămase și a transformat-o în Black Sea Oil & Gas.
La începutul lui 2018,
așadar, BSO&G a început o ofensivă mediatică, în special prin intermediul publicației gas4media.ro, a cuplului Pantalagă, cerând de zor adoptarea cât mai rapidă a Legii Off-shore, care să permită începerea exploatării de gaze din Marea Neagră, construirea de conducte subterane, eludarea legii patrimoniului și multe altele de acest fel.
Varianta inițială a Legii Off-shore părea scrisă de către concesionari direct, oferindu-le acestora toate drepturile din lume, fără obligații prea mari și la prețuri derizorii.
Ca o paranteză, acte adoptate de-a lungul timpului de către Guvernul și Parlamentul României, în diverse alcătuiri, nu permit majorarea redevențelor pentru gaze naturale și petrol pentru o perioadă încă îndelungată de acum înainte. Așadar, pentru a repara corupția administrațiilor anterioare era nevoie de inovare în legislație, astfel încât România să câștige, totuși, ceva din exploatarea resurselor sale naturale, nu să le dea pe mărunțiș, de dragul „investitorilor“.
În ziua în care urma să se dea votul final în comisiile reunite ale Senatului și Camerei Deputaților, în prezența amenințătoare a concesionarilor, Liviu Dragnea se dădea în spectacol în fața jurnaliștilor, pe holurile Parlamentului, explicând ce se va vota, de fapt, în comisii. Legea fusese schimbată radical în defavoarea concesionarilor, dar în favoarea bugetului României, introducându-se diverse praguri de impozitare, prețuri de referință și obligativitatea comercializării a 50% din producție pe piața românească. Pe lângă altele, care aduceau profitul concesionarilor în limite normale și beneficiile statului român deasupra unor bancnote mărunte aruncate în scârbă pe trotuar.
Concesionarii au fost uimiți
și mai apoi nervoși. Călin Popescu Tăriceanu a fost complet absent în acele zile din țară și a avut telefonul închis. Poate era în concediu, poate nu dorea să dea explicații. Varujan Vosganian a rămas să-i mângâie pe creștet pe concesionari și să le promită că va încerca să mai repare câte ceva. L-a ajutat și președintele Iohannis care, după mai multe discuții cu reprezentanți ai concesionarilor, a retrimis legea în Parlament, unde aceasta a fost ușor modificată în favoarea concesionarilor. Dar numai ușor, nesatisfăcător.
Exxon a anunțat că ia în considerare renunțarea la licența de exploatare, mai ales că descoperise zăcăminte uriașe de gaze în apele teritoriale ale Ciprului. BSO&G a continuat investițiile, așteptând, totuși, un moment prielnic pentru a presa iar.
Pe 20 august 2019,
președintele României, Excelența Sa domnul Klaus Werner Iohannis, s-a întâlnit la Washington cu președintele SUA, Donald Trump. În timpul întâlnirii, președintele nostru a primit de la președintele lor o șapcă albă, ieftină, pe care scria „Make Romania great again“. S-a speculat că șapca respectivă ar putea să ne coste pe noi, pe români, alte miliarde de euro investite în armament, după modelul vizitei anterioare la Trump, după care am cumpărat rachețele de la americani. De patru miliarde numai alea care nu funcționează, Patriot pe numele lor.
Dar nu, nu cumpărăm nici F35 și nici alte jucării militare. De data asta vindem. Gazul din Marea Neagră. Numai că-l vindem mult mai ieftin.
Cei doi președinți au semnat un memorandum pe energie, memorandum în care nu se spune nimic clar, dar din care se înțelege că suntem parteneri pe veci în asigurarea siguranței energetice a zonei. Că doar aveam gaze…
Luni, 23 septembrie 2019, premierul Dăncilă a început, de asemeni, o vizită în SUA, unde se va întâlni cu vicepreședintele SUA și va semna un memorandum pe energie. Că prea aveam gaze…
În același timp, la București,
Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică niște modificări la Legea Off-shore.
Principalele modificări la Legea Off-shore care vor păgubi statul român sunt:
– renunțarea le prețul de referiniță al gazelor din hub-ul de la Viena;
– impozitarea suplimentară a veniturilor doar de la nivelul de 100 de lei/Mwh;
– posibilitatea companiilor de a vinde gazele prin contracte directe, oricui, la orice preț doresc.
Astfel, o companie care exploatează gaze în Marea Neagră va putea vinde unei subsidiare dintr-un paradis fiscal, fie în pierdere, fie cu un profit infim, din care statul se va alege cu un impozit infim. Și cu redevențele. Așadar, din gazele românești din Marea Neagră, România nu va câștiga aproape nimic. Poate nimic și puțin, foarte puțin peste.
Dacă domnul Iohannis nu are
absolut nici o problemă cu această modificare legală, căci nu este implicat direct în proces, așteptând doar, nerăbdător, să promulge legea modificată, Viorica Dăncilă are o mare problemă morală.
Căci guvernul său promovează modificări ale legii fățiș favorabile concesionarilor și defavorabile statului român. Printre concesionari, însă, nu se află doar firme americane sau rusești, ci și OMV Petrom. Soțul doamnei Dăncilă lucrează la OMV Petrom, fiind manager pentru zona Muntenia de Vest și ocupându-se fix cu extragerea de hidrocarburi. Prin modificările aduse legii este favorizată, în dauna statului român, și OMV Petrom.
Este, în mod cert, un conflict de interese de natură morală, nu penală.
Dar de unde atâta moralitate la niște oameni dispuși să cedeze resursele următoarelor generații pentru o șapcă de trei lei?
Later Edit: Luni, la ora scrierii acestui articol, informațiile existente spuneau că memorandumul ce urma a fi semnat de doamna Dăncilă cuprindea și problema gazelor din platforma continentală. Marți, însă, premierul României a semnat cu secretarul pentru energie al SUA, Rick Perry, un memorndum privind „cooperarea în domeniul nuclear civil” (confrom comunicatului de presă al Guvernului României).
Din același comunicat al guvernului aflăm că: „Prim-ministrul a subliniat că Guvernul României are un interes major și instrumentele necesare pentru consolidarea relației comerciale și investiționale transatlantice, de natură să contribuie la asigurarea prosperității durabile și a securității statelor de pe cele două maluri ale Atlanticului. În acest context, a fost abordată inclusiv tematica dezvoltării exploatărilor de resurse energetice din platoul continental al Mării Negre, temă relevantă pentru securitatea energetică a regiunii și Europei.”
Așadar, nu s-a semnat un emmorandum privind gazele, căci nici nu mai era nevoie. S-a discutat, doar, mai ales că modificările legislative sunt pe drumul cel bun.
Iar mi-ati stricat ziua…