1) Siliștea Gumești (Moromeții). De la București se poate ajunge ușor, cu căruța. E un sat idilic, de cîmpie, fără agitația, poluarea sau bogăția de obiective turistice ale unui mare oraș. Se poate vizita cel mult salcîmul din curtea lui Moromete, dar grăbiți-vă, că urmează să-l taie și pe ăla. O altă atracție a zonei e fierăria lui Iocan, unde puteți purta în voie discuții despre politica anilor 1930, cu oameni mult mai puțin informați decît un internaut mediu din zilele noastre. Potcoavele și caielele sînt din partea casei.
Atenție la friguri, o boală care bîntuie prin zonă, în special printre elevii premianți din clasele primare.
2) Moara cu noroc. O destinație ideală pentru amatorii de suine. Un adevărat hub printre porcarii din zona Aradului, aici puteți întîlni figuri de frunte ale lumii interlope de la finalul secolului al XIX-lea, dintre care îl amintim doar pe Lică Sămădăul și pe fratele lui, Sile Sămădăul, liderii clanului Sămădăilor.
Numele e oarecum ironic, în sensul că, dimpotrivă, nu e cu noroc, e cu ghinion. Partea bună e că la Moara cu noroc se mănîncă bine, inclusiv bătaie.
3) Humulești. Dacă-ți place să furi cireșe, să te scalzi gol într-un pîrîu de munte și să iei rîie de la capre, aici e locul unde trebuie să fii la vară. Situat pe malul Ozanei cea frumos curgătoare și limpede de cristalul, Humuleștiul este un „sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvîntului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mîndre, care știau a învîrti și hora, dar și suveica”, ca să cităm aici din recenzia unui turist foarte mulțumit, care s-a dus acolo ca să-și petreacă copilăria.
Oricum, cine se duce acolo o să rămînă cu niște amintiri foarte frumoase, mai ales dacă știe să le și povestească.
4) Un picior de plai, o gură de rai (Miorița). Momentan, spațiile de cazare sînt ocupate la maximum. Sînt deja trei turiști acolo, dar în curînd e posibil să rămînă doar doi. Deși e departe, se ajunge ușor, cu turma de oi, care se poate închiria la prețuri modice de la orice stînă de lângă București.
