Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Personajul CTP

Zoom Personajul CTP

Trebuie să recunosc, nu-mi plăcea Cristian Tudor Popescu înainte. Am căzut în capcana în care cad mulți, nu-mi plăcea pentru că spunea prostii. Însă lucrurile s-au schimbat cu totul când am început să „gust“ personajul CTP. De fapt, și cei care îi spun că e într-un fel sau în altul, și ei aparțin aceleiași scene și aceleiași piese. Formează împreună un tot.

Cristian Tudor Popescu e personajul care se merită pe el însuși – pe cât îi chinuie pe ceilalți cu mașinăria lui logică bulită din toate punctele de vedere, pe atât se chinuie și pe sine. Trebuie să fie mereu pe fază să nu cumva să îi scape vreo „bucurie“ a majorității pe care să nu o taxeze, trebuie să se screamă mereu să găsească porecle, iar asta în timpul liber, după orele în care doar disprețuiește lumea și umanitatea în general. Când este foarte obosit, epuizat, atunci nu mai are putere decât să sfideze și adoarme.

Nu cred că a existat pe lume un individ care să fie mai bulit la creier de credința în propria logică. Și nu există personaj care să dea lumea de mâncare propriei logici așa cum un interlop ar arunca datornicii în piscina cu crocodili.

Spectacolul e unic: un om chinuit încercând să chinuie lumea, un om chinuit încercând mereu să demonstreze lumii că greșește profund și face asta pentru că nu se încrede în logică, pentru că nu calculează gramajul faptelor bune și al faptelor rele așa cum trebuie, deși e limpede că binele și răul, că dimensiunea etică sunt doar niște variabile pentru el. Singurul lucru care-l mișcă din jetul de amăreală este acel moment înălțător când faptele lumii, întâmplările ei se aranjează perfect în logica sa bolnavă, contrazicând astfel orice sentiment de bucurie al celor din jur. CTP e personajul care, dacă vede pe cineva că plânge de fericire, îl trage de mânecă deoparte, scoate o foaie și un creion și încearcă să-i demonstreze că lacrimile sale sunt pipi și că tot ce simte mai înălțător în piept se aseamănă mai mult cu refluxul gastro-esofagian.

E nevoie de CTP, e unchiul beat de la orice înmormântare care are povești deocheate și le spune în timp ce îi bagă un deget în fund văduvei.

Citeşte mai multe despre:

1 comentariu

  1. #1

    Ca singura nu gândeai, Flori. Noroc cu Cetepeu cel dur, ca te face el sa gândești. Ce sa gândești, de fapt? De ce sa gândești tu, când Cetepeu gândește pentru tine??? Tu trebuie doar sa te înfurii. M-am gândit mult și am decis sa nu îți spun ca ești o prostovanca.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Cum să nu murim

    19 ianuarie 2021

    Mihai Eminescu a învățat să moară cu mult înainte de-a muri la un azil de nebuni și-a mai murit o dată cînd a ajuns nume de cofetărie în orășelele de […]

  • Școală să fie, dar și pușcărie!

    19 ianuarie 2021

    România se împarte iar în două: vaccinații și ceilalți. Elixirul Pfizer vine în doze mici și selective, așa că viața normală are de stat la coadă încă multe luni. Așa […]

  • Ce frumoasă vaccinare!

    19 ianuarie 2021

    „Trebuie să fim pregătiți și tocmai de aceea am convocat astăzi o întâlnire cu ministrul Sănătății și cu experții din domeniul vaccinologiei. Am evaluat stadiul pregătirilor României și am discutat […]

  • Metamorfoza țăranului român

    12 ianuarie 2021

    Dacă pînă acum cinci-șase ani mă dădeam de ceasul morții că boarea societății de consum a ocolit satele românești, astăzi cantitatea de supermarket-uri și de superbet-uri pe cap de băștinaș […]

  • Vaccinați, băieți, orice, numai vaccinați!

    12 ianuarie 2021

    Campania de vaccinare a devenit o tristă eroare de vorbire. Iohannis și-a retras capul din prompter și l-a lăsat pe bietul colonel Gheorghiță să încaseze singur cartușele urii populare, pe […]