Pierdoiu are un proiect de țară

De departe cea mai amuzantă chestie din aceste zile: Cătălin Predoiu a făcut o cercetare, un studiu, un proiect. Nu râdeți, a muncit ca un apucat, abia dacă a mai avut vreme de trădări în acest timp, însă rezultatele sunt uimitoare. „Am realizat recent o cercetare privind legătura dintre politicile guvernamentale din ultimii zece ani promovate de PNL din guvern și baza electorală a PNL. Concluzia este că partidul s-a îndepărtat treptat de principala sa bază electorală – antreprenorii și capitalul românesc, cei care creează locuri de muncă și generează venituri la buget – nu prin simpla participare la guvernare, ci prin politicile pe care le-a promovat.“ Așa își începe Cătă supraomeneasca încercare, teribila luptă cu efemerul.

Mă rog, ideea e că cercetarea asta încă nu e publică, proiectul de țară al lui Cătălin (ce s-o mai lungim, că asta e, proiect de țară) rămâne pe mai departe la sertar, însă nu pentru mult timp. Acolo sunt soluțiile, acolo sunt direcțiile de dezvoltare pe care trebuie să le adopte România. „Încă din perioada în care am redactat Programul de Guvernare al PNL din 2014 – «Reclădirea Națională. Prin noi înșine, dar alături de partenerii noștri strategici» (program care, din păcate, nu a fost niciodată aplicat și din care voi publica în curând câteva extrase, exclusiv ca o contribuție la dezbaterea publică) – am susținut că România are nevoie de un model economic propriu, construit pe dezvoltarea antreprenoriatului local și pe un program ambițios de atragere a investițiilor străine directe, după definirea clară a profilului economic al țării către care dorim să evoluăm (economic country profile).“ A mai avut deci încercări Pierdoiu, însă nu a fost băgat în seamă. Dar acum s-a ajuns prea departe și prea jos, e vremea să scoată nucleara economică de la sertar. De ce totuși nu o face? Of, oare de ce?

„Am amânat publicarea studiului la care fac referire la pct. 1 supra deoarece, în contextul evenimentelor recente, acesta ar fi fost perceput mai degrabă ca un pretext politic decât ca un demers tehnic menit să fundamenteze o decizie politică rațională, care a fost, de fapt, scopul cercetării.“

Iată de-asta, că nu are cu cine, nu are oameni cu care să dezbată rațional, pe proiect, e înconjurat doar de politicieni. Probabil de-aia se simte mai bine printre adevărații săi colegi, nepoliticienii, în răcoarea pădurii, cea care îmbie la atâtea discuții și cercetări.