Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Piscina de fițe, crescătorie pentru peștele mare cu ieșire la plajă: Programul Ultima Plasă

Zoom Piscina de fițe, crescătorie pentru peștele mare cu ieșire la plajă: Programul Ultima Plasă

După modelul silvic montan, prin care au fost mai întâi valorificate jivinele, apoi codrul și în final pământul fertil rămas în urma defrișării, Delta Dunării dă semne că intră și ea în ultima linie dreaptă.

Peștele a fost ras de braconierii electrici și de plasele monofilament ale cherhanagiilor hulpavi, iar defrișările făcute de Romsilva în pădurile de plopi de pe grinduri au avut drept victime colaterale pădurile bătrâne de sălcii. Așadar este logic să fie căutate și alte resurse.

Rezolvarea vine printr-o metodă mixtă,

piscicol-imobiliară. Astăzi sunt zeci de construcții ilegale ale braconierilor pe grindurile dintre ghioluri, unele dintre ele cabane în toată regula, altele simple colibe. Acolo stau băieții în timpul săptămânii ca să nu ardă benzina aiurea plecând zilnic cu bărcile spre satele de obârșie. Puteți considera aceste așezări de dincolo de harta oficială a Deltei ca principale puncte de colectare a ultimei suflări pisicole de la Gurile Dunării pentru piața neagră. Ei bine, milioanele de euro din borcanul cu miere europeană al axei Programului Operațional pentru Piscicultură (POP) au luat mințile cherhanagiilor pedeliști și pesediști, care au făcut lobby politic puternic pentru ca autoritățile să le construiască legal astfel de adăposturi pescărești pe tot cuprinsul Rezervației. Evident, cu excepția zonelor strict protejate, adică o japșă, o pădure, șapte dune de nisip și un ghiol. Vă îndemn să lăsăm la o parte visurile braconierilor de a primi bărci, motoare și năvoade moca în cadrul acestui program guvernamental legat de axa POP, ori alte asemenea mangleli mărunte ale pulimii din baltă. Peștele se împute de la bani adevărați, nu așa. Planul este simplu: se construiesc cabanele pescărești, după care sunt preluate de consiliile locale ale comunelor din Deltă. Și acolo, fraților, este un fel de insulă a piraților imobiliari.

Numai că banii europenilor vin prin ANPA,

care administrează doar pește, nu și terenuri. Dacă în zona de litoral cuprinsă între brațele Sf. Gheorghe și Sulina încă se tatonează nisipul, pentru zona sudică a frumosului țărm de la Marea Neagră a fost repede semnată o OUG care permite ANPA să dețină terenuri destinate construirii unor astfel de puncte de recoltare și adăposturi pentru pescari. Peștele pescuit astăzi în zona litoralului nostru abia dacă acoperă cererea restaurantelor de pe litoral, așa că nu de adăposturi și de sisteme de colectare duc lipsă pescarii, ci de calcan și de stavrid, fugiți cu tot cu șprot la bulgari. În schimb, pe această fâșie nisipoasă de Românie au pus ochii inițiatorii proiectului rezidențial exclusivist destinat acvaculturii cu rechini din mafia imobiliară constănțeană.

Să ne mai mirăm

că Bursa de pește construită deja pe esplanada portului de la Tulcea – climaxul acestei farse piscicole de proporții –, cu gustul ei de borș sleit, nu prea mai este halită la Ministerul Mediului? Mai ales că am aflat, pe holurile acestui minister, că este foarte probabil ca peștele din Deltă, cât o mai fi, plin de metale grele și paraziți, să nu mai fie considerat conform cu standardele alimentare europene.

Publicat în Cațavencii, nr. 7(85), 2013

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Editoriale
bijuterii argint