În timp ce Victor Ponta speakuia (ca speaker, evident) prin întinsa Chină, gazdele lui tocmai cumpărau de la kazahi 51% din Rompetrol, cu tot cu rafinării, stații de benzină și, în general, toate hîrtiile necesare unei afaceri ample în ditamai Uniunea Europeană. Pentru naționaliștii români e o veste proastă, pentru că firma kazahilor a încăput acum pe mîna chinezilor. Dar și mai proastă este vestea pentru mulți politicieni și afaceriști români, europeni și americani cu bani depozitați în conturile pînă de curînd sigure din Republica Populară Chineză.
Căci dacă preluarea Rompetrol de către chinezi a început cu mulți ani în urmă, atunci cînd lui Patriciu i-a fost plasată în firmă, în viață și în pat Melanie Chen, finalizarea operațiunii nu se putea face fără acordul la cel mai înalt nivel al partenerilor strategici ai României. Or, pentru ca acest acord să fie dat, chinezii erau oarecum obligați să ofere ceva la schimb. Așa că și-au deschis larg băncile pentru comisiile rogatorii, pentru agenții FBI, Interpol și pentru procurorii curioși ai întregului Occident.
Undeva, într-o casă de vacanță din comuna Cornu, un alt fost premier își numără ouăle și plînge după armele de care nu mai are voie să se atingă. Căci tare i-ar mai fi prins bine să vîneze porumbelul călător pe care-l crescuse la sîn pentru orice altceva, dar nu pentru a face legătura între partenerii strategici și partenerii de secret bancar din China.
