F. Scott Fitzgerald, Povestiri cu Pat Hobby, Ed. Polirom, 2011 – Chiar dacă protagonistul celor 17 povestiri din volumul ăsta seamănă pînă la un punct cu autorul însuşi, nu-l luaţi ca pe un alter ego al lui Scott. Prozatorul avea o părere mult mai bună despre sine decît despre Pat. Dar ca unul căruia nu i-a mers bine la Hollywood şi care avea o relaţie dezastruos de apropiată cu băutura şi o relaţie din ce în ce mai proastă cu banii, Scott n-a avut nevoie să inventeze prea mult pentru a scrie aceste povestiri despre un scenarist căruia producătorii vor să-i facă vînt.
Charles Bukowski, Şuncă pe pîine, Ed. Polirom, 2011 – Un roman mişto, în care Bukowski se povesteşte cu umor, fără să-şi bată joc excesiv de propria persoană şi fără să se străduiască să iasă mai bine decît ar fi cazul. Cartea e plină de ciudaţi ca povestitorul însuşi, aşa că nu te miri cînd cineva îi propune să joace ruleta rusească şi sfîrşeşte prin a ciurui fundul bărcii în care se află amîndoi, suficient de departe de mal încît barca să se scufunde. Mda, a scăpat şi tipul cu pistolul, nu numai povestitorul…
