Cine se face că uită greșelile istoriei și apoi le repetă ca și cînd nimic nu s-ar fi întîmplat? Securitatea. Greșelile istoriei sînt pentru ea cîștiguri, iar cine repetă cîștigurile se îmbogățește și mai tare.
Nivelul de penetrare a serviciilor în PSD depășește azi cota de infiltrare a partidelor istorice, PNȚ și PNL, în anii ’90. Atunci, Securitatea a strecurat un pluton de turnători și ofițeri în PNȚ și unul în PNL. Dar vîrfurile, cu cîteva excepții (Dan Amedeo Lăzărescu, I.V. Săndulescu, Mona Muscă, Paul Lăzărescu, Liviu Petrina etc.) au rămas neatinse. În ultimii zece ani, SRI a reușit să transfere în partide escadroane întregi de acoperiți, în vreme ce la PSD se poate vorbi de un întreg regiment.
SRI macină din interior acest partid pe care prostimea îl votează constant și care își mărește baza electorală la fiecare patru ani. Noutatea față de anii ’90 și diferența față de PNȚ-ul lui Coposu și PNL-ul lui Câmpeanu este penetrarea la nivelul vîrfurilor. PSD e populat cu oamenii serviciilor nu numai la nivelul inferior și mediu, unde colaboraționiștii își pun bazele carierei, ci, mai ales, la nivelul liderilor. Pe baroni, serviciile îi țin cu dosare. Îi transformă în subalterni menținînd acel șah etern pușcărie-bani. Pe lupii tineri și de vîrsta a treia îi racolează din timp și îi împing în poziții de miniștri și prim-miniștri, parlamentari și șefi de comisii parlamentare. Iar pe șefi îi combină la petreceri private unde le cultivă iluzia grandorii.
În acest moment nu e un singur personaj semnificativ în PSD care să aibă o vechime în partid mai mare de zece ani și care să nu fie sub influența serviciilor. De la gruparea Ponta (Cazanciuc, Corlățean, Teodorovici, Bănicioiu, Maior) la baronii Oprișan și Bădălău, de la premierii cu cheiță Grindeanu și Tudose la alde Georgian Pop și Gabriel Vlase, de la Mihai Fifor și Marius Nica la Liviu Dragnea, rețeaua oamenilor care vorbesc cu serviciile acoperă partidul ca un început de giulgiu. În funcție de interesul momentului, serviciile potrivesc acest giulgiu mai sus sau mai într-o parte, mai pe gură, mai pe nas sau mai peste ochi, așa încît legile să iasă pe gustul sistemului, guvernarea să distribuie banii spre sacoșele indicate, iar puterea și capacitatea de a-i pedepsi pe dușmani să rămînă acolo unde s-a stabilit.
Poate în USR să mai fie aceeași concentrație de SRI, dar acolo există scuza începutului.