Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Risipa de bani publici, ca obiect de activitate

Zoom Risipa de bani publici, ca obiect de activitate

Auzim foarte des și uneori chiar din gurile noastre nerecunoscătoare că românii sunt o nație căreia îi lipsește în mod profund capacitatea de a se organiza. De a face lucrurile „ca la carte”. De a face lucruri bine făcute. Măcar în anul centenarului ar trebui să ne regăsim mândria și să vorbim despre lucrurile pe care chiar le facem în mod organizat. Cu instituții. Cu protocoale. Cu angajați consecvenți și muncitori. Ca, de exemplu, risipa de bani publici. Pentru asta chiar avem o instituție, iar numele ei este Compania Națională de Investiții. V-o mai amintiți? Unde o fi dispărut? Nicăieri, dar e ocupată să tot învârtă banii de pe o parte pe alta. La așa țară bogată ar fi și păcat să risipim chiar și banii destinați risipei.

Dacă nu vă mai amintiți ce hram poartă Compania Națională de Investiții, amintiți-vă doar de Elena Udrea. În epoca prefugară a doamnei Udrea, CNI era una dintre cozile de topor preferate pentru tot soiul de afaceri bănoase pentru oricine, doar pentru stat nu. Compania a fost implicată și în scandalul „Gala Bute”, prin șefa-i de atunci, Ana Maria Topoliceanu. Sigur că vremurile au trecut, s-au dat condamnări, dreptatea a triumfat, cine a avut de plecat, a plecat și lucrurile au mers înainte.

Înainte, în funcție de perspectivă. Activitatea Companiei Naționale de Investiții nu s-a schimbat prea mult în ultimii ani, semn că un sistem bun funcționează pe mâna oricui. Ca un soi de Real Madrid: nu contează prea mult cine e antrenor, cât timp intră pe teren 11 dintre cei mai buni fotbaliști existenți. Ca dovadă a continuității filozofiei, în istoria recentă și mai puțin zbuciumată, CNI a investit două miliarde de lei, producând, printre săli de sport și bazine de înot, și un număr de 228 de cămine culturale, în localități în care acestea zac nefolosite, cum este cazul la Cotești, în județul Vrancea, sau Cîrlogani, în Olt. În majoritatea cazurilor, câte un milion de lei plantați în pământ și făcuți una cu pământul.  Dar cu acte, totul corect, nu zicem. Până la urmă, important e să avem brațul de acte la mână. Utilitatea a ceea ce facem oricum nu ne-a fost vreodată un punct forte.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

romania100
Editoriale
  • Requiem la mormîntul profesorului de limba română

    23 octombrie 2018

    Broaștele rîioase ce-au sărit din gura dăscălimii române, cu ocazia unui terifiant sondaj, vor țopăi multă vreme de aici înainte pe catedrele școlilor noastre, unde taica popa vine la serviciu […]

  • Profesorul nostru de fizică

    23 octombrie 2018

    Profesorii din România au un atașament scăzut față de democrație, sînt îngrijorător de intoleranți (cu homosexualii, consumatorii de droguri, alcoolicii, romii, străinii) și îl apreciază prea mult pe mareșalul Antonescu. […]

  • Singurel Toader

    23 octombrie 2018

    Notărel Toader e plin de elocvență pe la bot. Îmi imaginez că, atunci când rămâne fără Viagra, își pune-n căști niște înregistrări cu el explicând foarte pe larg cum oamenii […]

  • Capra de șes din Teleorman

    16 octombrie 2018

    Încercați să duceți o capră de tăiat lemne la Bruxelles și veți avea surpriza, la întoarcere, c-o să-i apară cornițe și că-n loc de rumeguș o să producă lapte praf. […]

  • De-a proștii și vardiștii

    16 octombrie 2018

    Pe drumul ce unește marea victorie din 2016 cu declinul politic de acum, PSD a pierdut poporul român, pe care-l avea pe jumătate îndesat în buzunar. L-a ținut acolo aproape […]

Cele mai citite