Roşia Montană, joi seară, ora 7. Munţi de pepeni la intrare, dealuri de gunoaie sub indicator. Linişte, trecători puţini şi apatici.
Nene cu mustaţă, 50 şi ceva de ani; spală cu apa dintr-un pet hayon-ul unui Opel argintiu.
Reporter: Locuiţi în zonă? (Pauză scurtă. Mă priveşte circumspect)
Nenea: Da.
Rep.: Aţi auzit de scandal?
N.: Ce scandal?
Rep.: Păi, cică s-a găsit nişte aur aici şi ar veni unii să sape ca să-l scoată, dar o parte a localnicilor se opune. S-a dat şi la televizor.
N.: Ce aur, dom’le? (nervos) Nu ştiu nimic. Lasă-mă, că n-am timp de prostii.
Rep.: Încă o întrebare, vă rog: aveţi idee de cînd se numeşte Roşia Montană?
N.: Ăhăă, se chema aşa şi cînd m-am mutat eu aici, pe timpul lui Ceauşescu.
Un maidanez iese dintr-un boschet, mă depăşeşte regulamentar, pe stînga, şi traversează drumul spre magazinul din colţ. La terasa betonată din faţă, cîţiva inşi beau bere la pet aşezaţi pe bordură.
Cuplu (probabil tată-fiu) pe scăunele, lîngă un gard viu: pensionar, barbă albă de trei zile, ochi roşii – tip în maieu, gen fost muncitor la Turbomecanica, actual şomer.
Rep.: Ştiţi ceva despre scandalul Roşia Montană?
Fiul (încurcat): Ăă…
Rep.: E unu’, Gabriel, care e interesat să cumpere proprietăţi în zonă. Aţi auzit cumva dacă a crescut preţul caselor?
Bătrînul (confuz): Parcă am auzit ceva… 30%?
Rep.: Oamenii lui vin aici să sape după aur. Ce părere aveţi?
Fiul (perplex): Habar n-am, domnule. (Se gîndeşte puţin) Aa, a săpat unii nişte şanţuri, dar zicea că schimbă ţevi, ai naibii!
Stomatologie, non-stop. Intru. Coadă de suferinzi încruntaţi. Mă interesează dacă se îmbracă dinţi în aur şi care ar fi tariful: operaţiunea nu e pe lista lucrărilor afişată la recepţie. Ies.
Tată tînăr, pînă în 30 de ani, cu fetiţă preşcolară de mînă.
Rep.: Staţi pe strada asta?
Tatăl: Nu, alături, pe Dezrobirii.
Rep.: Treceţi des pe-aici?
T.: Oarecum. (dezorientat) De ce?
Rep.: Cică se pregăteşte o exploatare auriferă pe Roşia Montană, dar ecologiştii şi istoricii se opun şi astfel s-a stîrnit un scandal. Care e opinia dumneavoastră în acest caz?
T.: Faci mişto? (rîde)
Rep.: Hm, încerc să fac un reportaj.
T.: De cînd mă ştiu, nu s-a întîmplat nimic aici. Cred că tre’ să faci reportajul în altă parte.
Roşia Montană, sector 6, Bucureşti: stradă paralelă cu Bulevardul Maniu, cinci minute de mers pe jos de la Piaţa Gorjului spre Uverturii.
