Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Rușii de lângă gazul nostru

Zoom Rușii de lângă gazul nostru

De câteva luni încoace suntem bombardați agresiv și neselectiv cu informația falsă că, dacă statul român va cere mai mulți bani de la companiile petroliere cu licențe de explorare pe platoul continental al Mării Negre, atunci statul român va face jocul rușilor, căci americanii și austriecii vor pleca. Iar asta i-ar face pe ruși să jubileze. Noi n-am mai deveni niște redutabili competitori cu ei pe piața gazelor și, la o adică, rușii înșiși s-ar putea strecura în concesiunile respective, exploatând ei, ca niște capitaliști comuniști veroși ce sunt, gazele românilor. Or, se știe, asta este inacceptabil. Nu se poate ca gazele românești să fie exploatate de ruși, care să plătească puțin sau mult pentru asta, căci scopul gazelor românești este ca ele să fie exploatate de către americani și austrieci. E scris pe oasele dinozaurilor care s-au sacrificat pentru a deveni petrol și gaze în Marea Neagră, ca sfânt și inviolabil testament: “Să nu cumva, peste milioane de ani, să prindem pe aici picior de sondă rusească! Doar Exxon, doar OMV, doar fondul de investiții Carlyle! Hough!“ Dinozaurii vorbeau ca în romanele lui Karl May, oricât de greu v-ar veni să credeți!

Dar rușii sunt deja pe platoul

continental al Mării Negre ce aparține României. Da, rușii, sub forma lor directă de ruși sau deghizați în austrieci. Ca să înțelegem cine, ce și cum, să recapitulăm datele principale ale concesiunilor din Marea Neagră:

Black Sea Oil & Gas are drepturi de explorare și speră să le obțină avantajos și pe cele de exploatare în perimetrele Midia (BSOG – 65%, Petro Ventures Europe – 20% și Gas Plus Int –15%), Pelican (BSOG – 65%, Petro Ventures Europe – 20% și Gas Plus Int – 15%) și Luceafărul (BSOG – 50%, Petro Ventures Europe – 50%). OMV Petrom, companie austriacă în care statul român are 30% din acțiuni, are drepturi de explorare și le vrea pe cele de exploatare exclusivă (100%) pentru două perimetre: Neptun și Histria. Exxon împarte (50%-50%) cu OMV Petrom perimetrul Neptun de adâncime, și tot Exxon are 42,5% din perimetrul Midia de adâncime, alături de OMV Petrom, tot cu 42,5%, și Gas Plus Int, cu 15%. Lukoil, companie rusească, deține perimetrele Rapsodia și Trident, în proporție de 72%, alături de Panatlantic Petroleum, cu 18%, și Romgaz, cu 10%. În fine, perimetrele Muridava și Cobălcescu au revenit companiei Petromar, cu următoarea structură: Petromar Resources BV – 80% și Petromar SA – 20% la Muridava, și Petromar Resources BV – 70% și Petromar SA – 30% la Cobălcescu.

Exxon este o companie americană 100%. Black Sea Oil & Gas este, de asemeni, o companie americană. Lukoil este o companie rusească. OMV este o companie austriacă. Petro Ventures Europe este o companie cu rădăcini în Australia și Anglia. Gas Plus International este o subsidiară a companiei italiene Gas Plus Italiana. Panatlantic Petroleum este o companie de origine din Houston, dar cu baza fiscală în paradisul fiscal din Bermude. Romgaz, care are doar 10% din perimetrul dominat de Lukoil, este singura companie românească certă 100%.

Ei bine, după steagurile arborate

la întâlnirile oficiale, așa par a sta lucrurile. Dar, oare, rușii sunt prezenți în Marea Neagră doar prin Lukoil? Nu. Vârful de lance al rușilor în exploatarea resurselor petrolifere românești este, de fapt, OMV. Da, OMV, compania austriacă ce a pus mâna, deja, pe mare parte din resursele petrolifere românești.

Trecem peste faptul că OMV (Österreichische Mineralölverwaltungs Aktiengesellschaft) s-a numit, înainte de 1956, Sowjetische Mineralölverwaltung (SMV), fiind inițial o campanie sovietică înființată după al doilea război mondial în zona de ocupație sovietică a Austriei. Este irelevant și sunt moștenirile războiului.

Mult mai relevant e faptul că OMV este, de mai bine de cinci decenii, principalul partener al Gazprom în Austria și în Europa Centrală.

Alexey Miller, șeful Gazprom, vorbea săptămâna trecută, la St. Petersburg, despre “partenerul nostru austriac de încredere [OMV]” și despre “cooperarea noastră [Gazprom] strategică de 50 de ani cu OMV”.

În ce context făcea Alexey Miller aceste declarații? Păi, pe 3 octombrie 2018, la St. Petersburg, șefii Gazprom și OMV, Alexey Miller și Reiner Steele, semnau un acord de bază prin care OMV ar urma să achiziționeze direct o participațiune de aproximativ 25% dintr-o exploatare rusească de gaze și petrol, respectiv formațiunea Achimov.

În spatele celor doi oameni de afaceri stăteau, părintește, Vladimir Putin și cancelarul austriac Sebastian Kurz.

Dar acordul de la St. Petersburg

este, de fapt, un eșec pentru ruși. Nu de banii austriecilor aveau ei nevoie, ci de cu totul altceva.

În 2016, aceiași domni Steele și Miller semnaseră un acord de bază între OMV și Gazprom, prin care OMV urma să cedeze Gazprom 38,5% din OMV Norge AS, în schimbul acelorași 25% din formațiunea Achimov. Numai că aici apărea problema: cedând active din OMV Norge AS, care este axată pe exploatarea petrolului și gazelor norvegiene din Marea Nordului, OMV îi băga pe ruși direct în combinație cu norvegienii, fără ca aceștia să fi dorit acest lucru. Practic, cedându-și activele Gazprom, OMV le dădea rușilor accesul neîngrădit la tehnologia folosită de norvegieni pentru extragerea resurselor din Marea Nordului, tehnologie pe care rușii nu o au și pe care nici nu vor să o cumpere, chiar dacă ar fi de vânzare. De ce să cumperi ceva când partenerul tău strategic de cel puțin 50 de ani ți-l poate oferi pe tavă?

OMV este, aparent,

un jucător prea mic pentru a investi el însuși în cercetare și în dezvoltarea unor tehnologii de forare la mare adâncime. Dar este asociat cu cei care au investit în astfel de tehnologii. În Marea Nordului, OMV are acces la tehnologia norvegiană, iar în Marea Neagră s-a lipit serios de Exxon, tocmai în perimetrul unde Exxon va folosi propria tehnologie de forare și exploatare la mare adâncime.

Austriecii nu au ieșire la mare, așa că, în general, nu-i prea interesează tehnologiile de forare pe platforme continentale. Dar rușii au ieșire la foarte multe mări și mare nevoie de această tehnologie. Singuri nu o pot obține decât cheltuind mult. Sau, de ce nu, beneficiind de ajutorul partenerilor strategici.

Pentru giganți precum Gazprom sau Exxon, gazele din Marea Neagră nu sunt cu adevărat o miză. Aceste gaze, la dimensiunea zăcămintelor estimată în acest moment, acoperă nevoile Europei doar pentru o jumătate de an. Atât. Gazele rusești, în schimb, pot acoperi nevoile Europei pentru încă niște zeci de ani de acum încolo. Cu o condiție: ca rușii să aibă tehnologia necesară pentru a le exploata și pe cele din adâncuri. Exxon o are, dar nu o poate da rușilor, din motiv de embargouri diverse. Dar un partener strategic al Gazprom, implicat în proporție de 50% în exploatările de mare adâncime din Marea Neagră, ar putea furniza tehnologia dobândită de la Exxon? Ar cam putea, mai cu fereală, dar ar cam putea.

Așa că, orice ar zice propaganda, rușii au tot interesul ca Exxon să continue explorările și exploatările pe platforma continentală românească a Mării Negre. Ei au cel mai mult de pierdut, de fapt, dacă Exxon se retrage, mai ales după ce tot ei, rușii, au pierdut accesul la tehnologia norvegiană.

Așa că, și dacă-i lăsăm cu un profit de doar 5%, tot vor rămâne. Pentru că miza e alta.

2 comentarii

  1. #1

    buna analiza. Total de acord cu ea. Bravo!

  2. #2

    foarte bun articolul.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

bt
Editoriale
  • Ce ne facem noi, țiganii, dacă vin americanii 

    25 iunie 2019

    Dacă pe vremuri românii se dedulceau cu lucrurile refuzate la export, pentru care, în fața magazinelor, se dădeau adevărate lupte de stradă, iacătă am trăit să vedem și o situație […]

  • A fost sau n-a fost?

    25 iunie 2019

    Ca întotdeauna la alegeri, și pe 26 mai s-au furat voturi. Cîte? Niciodată nu vom ști. De fapt, niciodată n-am știut cîtă democrație se falsifică la urne. Numărul buletinelor falsificate […]

  • Nimic cu nimic / Primul nimic

    25 iunie 2019

    Ne aflăm, acum, la președintele cu numărul 5 din scurta istorie a republicii române. Primul președinte a fost Nicolae Ceaușescu, din 1974 până în 1989. Practic, pe vremea lui s-a […]

  • Limbă dulce, cur viclean, caracter de est-german

    18 iunie 2019

    De la „Ține, țațo, curu’ zvelt”, subversivul șlagăr pe care Maria Tănase l-a cîntat în timpul războiului la o petrecere dată de Manfred von Killinger, ambasadorului Germaniei la București, pînă […]

  • Riscul mersului pe Barna

    18 iunie 2019

    Sub coordonarea unuia dintre foștii căprari ai poliției politice a fost pus pe piață un sondaj în care Dacian Cioloș îl zdrobește pe Dan Barna în competiția internă pentru candidatura […]

bt