Știi, când zappezi peste RTV, apare brusc un miros de veceu de gară în încăpere.
Zilele trecute, într-o dimineață, m-am uitat vreo jumătate de oră. Era până în 12, scandal mare. Zic: „Ce-o fi, s-o fi așezat Șoșoaca pe Ciutac din greșeală, i-au ieșit profesionistului gâlcile pe nări?“.
Nu era asta, deși zâmbeam pregătit pentru detaliile sordide ale tragediei.
RTV, spunea prezentatorul, a câștigat procesul cu Raed Arafat.
Și vorbele erau cam așa:
„Am câștigat, RTV a avut dreptate“.
„Instanța spune că RTV dă știrile adevărate“.
„Atenție, RTV prezintă știri verificate“.
Și apare primul invitat, mecla belită prin telefon: Sorin Roșca Stănescu.
Wow, mi-am zis, genul programului: comedie.
Și SRS începe să-i dea limbi lui Ciutacu de parcă avea bidinea în gură: ce om, ce ziarist, ce… și mai ce.
Doar că m-am uitat pe știri și am văzut despre ce era vorba: instanța de apel a stabilit ca RTV să nu îi dea lui Arafat 5.000 de euro daune de imagine, cum stabilise instanța de fond. Hotărâre deloc definitivă cea de la Curtea de Apel.
Decizia nu are nimic de-a face cu jurnalismul, cu știrile, cu fake news-ul… pare o loterie.
Între timp, doar pentru demențele cu Arafat scrise pe burtiere, RTV a plătit mult peste 5.000 de euro la CNA.
Câteva titluri invocate de Arafat în instanță:
„A luat bătaie în instanţă de la carantinaţi“.
„Înregistrări din puşcăria medicală a lui Arafat“.
„Comandourile lui Arafat în centrul unui nou scandal“.
„Maşinile lui Arafat iau tineri de pe plajă“.
A intrat și Ciutacu prin telefon să sărbătorească victoria, a povestit cum s-a luptat cu sistemul, s-a mozolit singur în popou, în stilul său gângav și împleticit, de zici că are mereu o râgâială-n gât pe care și-o bălăngăne experimentat între amigdale.
A fost o dimineață perfectă.