Karatistul Vasilică Danileț, ucenic al Școlii de Poliție Politică „Monica Macovei“, a fost eliminat din magistratură prin votul Consiliului Superior al Magistraturii. Chiar dacă medicii n-au fost implicați în această excludere, există suspiciuni rezonabile că ar fi trebuit chemați să dea un sfat profesional, fiindcă spusele și mai ales filmulețele în care s-a imortalizat Danileț prezintă un real interes pentru știința vindecării.
În apărarea pedepsitului s-a ridicat o întreagă urdie înarmată cu indignare și scuipați, călărind pe deșelate aceeași propagandă bolnavă de reumatism a luptei anticorupție. Sigur că din iureș n-a putut lipsi ambasada SUA (pe care o prețuim pentru susținerea strategică și o respectăm pentru ceea ce reprezintă America în cultura și economia lumii). Și nici n-avea cum să lipsescă dacă te gîndești că Danileț a fost turnător fruntaș la acestă instituție.
Să ne amintim că, în 2006, Danileț a fost desemnat de Macovei să inventarieze arhiva SIPA, cea care conținea dosarele magistraților șantajați de SRI. „Cu acel prilej am investigat, am avut acces efectiv la notele informative și la alte rînduri de documente care s-au strîns la SIPA“, se laudă Vasilică într-un interviu din 2011. Dar ce fel de documente erau în arhiva SIPA? Păi, erau documente clasificate, cu nivel de secretizare 1, 2 și 3, adică de la secret de serviciu pînă la strict secret (categoria secrete de stat).
Ei bine, cu aceste documente în cap, Danileț s-a dus la ambasada SUA și a povestit americanilor ce a găsit el în arhiva SIPA. În Codul Penal, această faptă se încadrează la articolul 395, care zice că transmiterea de informații secrete de stat unei puteri sau organizații străine se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Dar, după cum s-a putut vedea în toți anii scurși de atunci, Vasilică Danileț a umblat cît se poate de liber și și-a exercitat drepturile după pofta inimii, mai ales dreptul de a practica jiu-jitsu în piscină și pe cel de a pupa în cur poliția politică. Nimeni n-a îndrăznit să-i facă plîngere, nimeni n-a îndrăznit să-l pună sub acuzare, să-l ancheteze și să-l judece, fiindcă Danileț purta pe frunte nimbul protecției judiciare dăruit de ambasada care azi îi sare în ajutor.
Trebuie spus că activitatea lui de lingător de clanțe la ambasada SUA n-ar fi văzut lumina tiparului dacă n-ar fi existat dezvăluirile făcute prin publicarea cablogramelor WikiLeaks. Dar acele dezvăluiri au existat și așa s-a aflat că turnătorul Danileț juca în secret rolul unui judecător care își trădează țara. Cel puțin așa zice litera legii, chiar dacă noi îi iubim pe americani cu dragostea disperată a săracului. La urma urmei, și ei ne iubesc pe noi, dar nu ne dau vize, oricîți soldați am trimite în războaiele strategice și oricîte rachete le-am cumpăra.
În concluzie, cazul Vasilică Danileț, sifon calificat la ambasadă, karatist anticorupție, trădător de secrete de stat, scăpat de pușcărie și exmatriculat din magistratură, ne amintește un fapt pe care începuserăm să-l uităm: trăim sub protecția liniștitoare a Marelui Licurici.
