Securitatea este “un bau-bau scos de la naftalină din când în când, atunci când cineva are interesul”, ne spune Dacian Cioloș într-un interviu acordat Pressone. Asta după ce, cu o zi înaintea acestei declarații, ne spusese pe Facebook: “Având în vedere cât de mulți români au colaborat sau au lucrat cu Securitatea, sigur se poate «demonstra» că există cel puțin o legătură între oricare dintre noi și Securitate”.
Marius Oprea a scris
că fondatorul cabinetului de avocatură care a înființat partidul domnului Cioloș, +PLUS, este fostul maior de securitate Alexandru Iordache, maior care l-ar fi anchetat pe Marius Oprea și pe alții în 1988. Mai mult, secretarul general al +PLUS, până la congres/convenție, este Adrian Alexandru Iordache, fiul fostului securist Alexandru Iordache.
Face acest lucru din partidul domnului Cioloș un partid de securiști? Nici pe departe. Câtă vreme nu demonstrează nimeni că +PLUS a fost finanțat din banii Securității sau ai unui serviciu secret recent, +PLUS rămâne un partid de civili. Nu este vina fiului pentru ceea ce a făcut tatăl, nu trebuie să tragă el ponoasele și nu trebuie blamat un partid întreg din cauza unui avocat săritor la nevoie.
Dar atunci când, prost sfătuit,
vrei să-ți scoți din impas partidul și îi faci pe toți românii securiști, ai o problemă foarte mare. Anume chiar nu înțelegi cât de dăunătoare a fost Securitatea pentru poporul român înainte de 1989 și cât de rău au făcut cei care au preluat firele după 1989 pentru că nu au pus Securitatea cu botul pe labe, făcând-o să plătească pentru deceniile de teroare.
Căci Securitatea, domnule Cioloș, a fost instituția care a făcut posibilă dictatura comunistă. Poate nu știați, de aia încerc să vă lămuresc.
Înființată de către sovietici, după ocuparea României, Securitatea a avut drept principal scop epurarea societății românești, distrugerea elitelor, impunerea terorii, astfel încât Partidul Comunist să poată guverna după bunul plac. Nu doar că Securitatea a fost brațul înarmat și violent al partidului, dar a fost și o instituție profund antinațională, servind, încă de la înființare, interesele sovietice. Chiar și “marile performanțe” ale spionajului românesc, respectiv penetrarea NATO de către rețeaua Caraman, au fost realizate în interesul URSS, căci eroul spionajului românesc, patriotul Caraman, lucra mai întâi pentru KGB și abia apoi pentru Securitate. Înainte de a fi, la rândul lui, un erou, pentru că a defectat, plecând în SUA, Pacepa a fost un securist nenorocit, care a urcat încet toate treptele, de la torționar la șef al spionajului extern. Ar mai fi stat în România și și-ar fi servit stăpânii în continuare, dacă nu ar fi fost prins cu diverse afaceri necurate și nu ar fi urmat să fie arestat. Un erou, nu? Un om căruia statul român post-decembrist i-a înapoiat averea, inclusiv niște tablouri de valaore pe care nu le avea din familia sa modestă, ci le obținuse ca urmare a faptelor sale odioase în slujba Securității.
Securitatea, domnule Cioloș,
este cea care a nenorocit, uneori din nimic, viețile a zeci de mii de oameni. Pe unii i-a dus în lagăre, în timp ce pe alții i-a ucis direct, fără proces, fără nimic.
Securitatea, domnule Cioloș, a urmărit o țară întreagă. A ascultat telefoane, a interceptat corespondența, a intervenit brutal în carierele și viețile românilor. Unora le-a interzis accesul la locuri de muncă, pe alții i-a împins spre sinucidere. A distrus vieți, a destrămat familii, a răspândit teroare la nivelul unei întregi națiuni.
Securitatea, domnule Cioloș, a pus la cale sau a ordonat atentate în afara țării. Prin intermediul Securității, domnule Cioloș, s-au negociat și mai apoi s-au vândut oameni: nemți, evrei…
Securitatea, domnule Cioloș, a controlat până la ultimul bănuț comerțul exterior al României și și-a umplut din plin buzunarele.
Din păcate, domnule Cioloș,
Securitatea nu a răposat în decembrie 1989, nu a dispărut.
Imediat după aceea, având bani mulți, parte chiar din banii românilor care se aflau în conturile comerțului extern, Securitatea a acaparat mediul de afaceri din România. Primele firme private, domnule Cioloș, au fost înființate de securiști. Cele mai mari tunuri de la începutul anilor ’90 ai secolului trecut au fost date de securiști, care aveau informațiile și, mai mult, aveau mijloacele de a-i șantaja pe toți: politicieni, polițiști, judecători.
Din acei bani, domnule Cioloș, din banii Securității (de fapt, banii furați de Securitate), au crescut generațiile tinerilor frumoși, proaspeți și promițători.
Domnule Cioloș, imediat după 1990, ba chiar și mai târziu, mulți dintre tinerii aceștia promițători și-au făcut studiile în străinătate. Nu era ca acum, când e mult mai ușor să obții o bursă sau un credit pentru studii. Nu, se plătea cash și se plătea mult. Sunt studii făcute pe banii Securității. Poate copiii sunt excepționali, poate nu au nici o vină, dar dacă nu erau copiii Securității nu aveau acces la studii în străinătate.
Nu doar că Securitatea, domnule Cioloș, a făcut mult rău înainte de 1990, dar a continuat și continuă să facă rău chiar și azi. Dacă sunteți o persoană publică, dacă exprimați păreri și dacă aveți principii democratice de promovat și încă nu v-a amenințat nici un fost securist sau nici un urmaș de securist, sunteți un om norocos, domnule Cioloș.
Aici este, domnule Cioloș,
doar o mică listă a lucrurilor făcute de Securitate. Dovezile sunt în mii de dosare însumând milioane de pagini. Dovezile sunt la supraviețuitori și la cei care încă și azi mai dau, mergând pe stradă, peste foștii lor torționari, peste turnători sau ofițeri ajunși antreprenori respectabili. Dacă nu înțelegeți de ce a-i face pe toți românii securiști echivalează, în ochii unora dintre conaționalii dumneavoastră, cu negarea Holocaustului, atunci luați-vă niște luni sabatice. Mergeți la Sighet, mergeți pe malul Canalului, mergeți la Periprava, mergeți peste tot pe unde au existat închisori politice, mergeți la mormântul lui Gheorghe Ursu, mergeți și săpați puțin într-o groapă comună. Călcați-vă pe inimă și vorbiți cu Alexandru Iordache, stați de vorbă cu Virgil Măgureanu sau cu prietenii încă fanatizați ai lui Iulian Vlad. După aia, domnule Cioloș, mai vorbim.
Desigur, dacă veți mai avea chef să vorbiți cu niște securiști.
Ce, nu știați că suntem toți securiști? Ăsta e adevărul, ne-a spus-o un fost premier și un fost comisar european, deci o fi știind el ceva.
Este cutremurator de adevarat. Acei securisti s-au „spalat” de pacate. Cei din linia a doua au preluat stafeta – de fapt ca si partidul comunist, aveam la servici un nemernic de politruc tanar de la sector care dadea ordine arogant si plin de importanta. In zilele „revolutiei” s-a facut mic, micut aproape ca disparea pe strada. Nu i s-a intamplat nimic, nici macar un sut in cur n-a luat, asa cum ar fi meritat din plin. Cand s-au limpezit apele au revenit toti la afecerile murdare si la relatiile dinainte de 1989, s-au numit dintr-o data „oameni de afaceri” F***ing afacerile lu’ peste! Hotie, minciuni, coruptie nesimtire de neamuri proaste si o lacomie fara margini, asta-i caracterizeaza. Si-mi spui tu mie ca generatiile de copii de securisti ar fi fara prihana? Aceste odrasle de pungasi nenorociti au fost crescute intr-un mediu de hotie, minciuna si depravare etica si asta fara sa aiba nici o influenta asupra lor?
Ce naste din pisica nu devine vegetarian…ironic e faptul ca a copilarit in comuna natala a lui Maniu.