Şoapte: Mișcarea Imunitară

Traian Băsescu s-a întors pe neașteptate în politică. Șonticăind, dar cu gura mare, anunțînd că România este, cel puțin în visele-i umede, a lui. Nu-i ajungea oare pensia, cumulată cu indemnizația specială de fost președinte? Se terminaseră banii strînși ani de zile și depozitați prin diverse gropi ascunse de pe terenul de la Nana? Nope. Numai că nu doar banii contează într-o viață de fost președinte. Degeaba ai fonduri suficiente, degeaba ai bătrînețea asigurată, dacă ai un sistem imunitar deficitar. Or sistemul, după cîte s-a văzut, l-a lăsat pe fostul președinte chiar pe final de mandat, cînd i-a ridicat favorita. Acum, pînă la parlamentarele de anul viitor, Traian Băsescu se simte descoperit, golaș, abandonat de foștii aliați în bătaia procurorilor, oameni fără nici un pic de respect față de reformatorul Justiției. Așa că, mai cu sau mai fără voia sa, Băsescu și-a spus că imunitatea parlamentară e mult mai bună decît nici o imunitate. Cu puțin mir și niște sfori bine trase, poți scăpa de insistențele procurorilor obraznici. Desigur, cu o singură condiție: să ajungi în libertate în fața urnelor…