Povestea începe din momentul în care excentrica familie Addams o conduce pînă la cămin pe copila cu bagajele făcute pentru un an departe de casă, lăsînd-o să-și completeze educația la Nevermore Academy din Jericho, Vermont. După ce-a fost exmatriculată dintr-o școală normală pentru că a aruncat niște piranha în piscina în care înotau agresorii fratelui ei mai mic, Wednesday a fost înscrisă la liceul pentru speciali patronat de spiritul lui Edgar Allan Poe, absolvit și de părinți, cu trei decenii în urmă. Va rămîne aici, doar cu asistentul Thing, mîna amputată de la încheietură care se strecoară peste tot, trepidînd din degete, ca un păianjen, pînă la următoarea boacănă care-i va provoca eliminarea.
Personalitate rece, fără emoții, care urăște pe toată lumea, sadica adolescentă cu pasiuni morbide și atracție spre funerar împarte camera de cămin cu o colegă viitor vîrcolac care se deosebește de ea ca ziua de noapte – garderoba lui Enid, dominată de un roz sclipicios, complet opusul stilului său, o face să vomite. Contrastul violent dintre Wednesday și lume se păstrează oriunde s-ar duce: pată alb-negru într-o univers color, fata iese în evidență ca o zi de post în săptămîna praznicului și la cursurile cu restul clasei, pentru care nou-venita apărută după ce-a început semestrul nu-i mai mult decît o curiozitate, tratată cu indiferență, de grup, sau cu ostilitate, de șefa de promoție care-și simte amenințată poziția. Numai că oaia neagră a colectivului, rebela domnișorică cu outfitgoth, viziuni paranormale și abilități de detectiv, nu vrea cununița de premiantă, pentru că și-a descoperit brusc interesul pentru dezlegarea misterului unui monstru care hăcuiește în stînga și-n dreapta, fără discriminare, și elevii din campus, și normalii din oraș. Dar, ca să rezolve cazul, sociopata cu aură negativă e nevoită să facă echipă cu o parte din cei din jur, să învețe empatia, prietenia și dragostea, o tortură mult prea blîndă pentru gusturile ei.
Ar fi o mare greșeală să comparăm Wednesday cu originala Familie Addams. În afară de faptul că se folosește de o parte din personajele cunoscute, nu există aproape nici o altă legătură între comedia neagră cu fantezie macabră și umor sardonic a anilor ’90 și melodramaasta adolescentină cu accente romantice și personaje caricaturale, de văzut de Crăciun, nu de Halloween.
Că Tim Burton a ales să filmeze în România e pe deplin explicabil: americanii, mari amatori de subiecte de groază, sînt atrași irezistibil de țara lui Dracula, în special producătorii de film, foarte bucuroși să închirieze locuri care arată într-un mare fel cu o fracțiune din banii dați în altă parte. Miercuri s-a turnat printr-un Jericho construit la Buftea și la un Nevermore de Bușteni, unde Castelul Cantacuzino a fost transformat, și cu ajutorul graficii computerizate care i-a mai adăugat niște turnuri, într-un Hogwarts pentru vîrcolaci, vampiri, sirene, shape-shifters și alți ciudați cu puteri supranaturale.
Ce-i de neînțeles e cum maestrul fanteziei gotice și al comicului noir a acceptat să lucreze cu un scenariu atît de infantil. Mediocritatea poveștii l-a molipsit se pare și pe el, afectîndu-i imaginația: atmosfera marcă personală lipsește flagrant din cadru, de parcă OK-ul de după Lights, camera, action! ar fi fost dat de un impostor cu același nume, intrat prin efracție pe platou și instalat fraudulos pe scaunul lui regizoral. Mai bine îl filma la Miercurea-Ciuc, s-ar fi potrivit măcar cu titlul.
Wednesday, 2022-, un fel de Harry Potter fără ochelari, dar cu codițe, în locul comediei negre pe care o aștepta toată lumea, creat de Alfred Gough și Miles Millar, co-regizat și co-produs de Tim Burton, opt episoade de 47-59 de minute, difuzat de Netflix.
