Palatul Buckingham este în mare fierbere. Nu, n-a insistat regina să-și facă singură un ceai. Nu, nu-si face Majestatea Sa ciorbă de burtă. Și nu, nici n-au venit în rafii, cu avionul, butoaiele de must de la Viscri. De data asta, regele are o discuție serioasă cu viitorul fost prinț duce de York: Andrew iar a fost obraznic și, drept pedeapsă, va fi lăsat în numele gol, să-l vadă toată lumea.
– Andrew, pricepe englezește odată, trebuie să dai titlul înapoi!
– NU!
– Hai, nu fi așa… Uite, și eu am renunțat la el. Mai auzi tu pe cineva să-mi spună prințul Charles?
– (acru) Nu, Majestate!
– Vrei să insinuezi ceva?
– Vreau să-ți plîng de milă, frățioare, sînt sigur că e super-dramatic să renunți la titlul de prinț pentru ăla de rege! Tragedie, nene!
– Voi considera că ai folosit „nene“ ca un titlu de respect pentru fratele mai mare și nu așa cum înțeleg mitocanii să fie emfatici. Și da, e tragedie, deșteptule, a trebuit să mă apuc de muncă acum, la vîrsta pensiei!
– Da’ totuși, ești regele…
– Regele Carol al III-lea, da? Toată viața am fost Charles, nume sonor și plin de noblețe. Și acum port numele singurului neamț într-atît de fraier încît să imigreze de bunăvoie în România. De fapt, nici nu era România pe vremea aia. Nu mai zic că mediumul regal m-a înnebunit cu „Majestate, vă roagă regina-mamă să vă schimbați numele regal, că urlă Iliescu «Văleu, s-a întors monarhia în România!» ori de cîte ori vă aude numele la televizor…“.
– Da, mersi, eu dacă renunț la titlul de prinț rămîn doar Andrei. Foarte original, ce să spun.
– Schimbă-l și tu în Alexandru sau Bogdan.
– Sau îl schimb direct din Andrew în Prince-Andrew. Ha! Ce-o să faci atunci?
– Nu fi ridicol! Așa, dacă vrei neapărat, îți dau cheile de la Viscri și ceri instanțelor din România să-ți recunoască titlul de prinț.
– Du-te, băi, nici măcar românii nu pot fi atît de tîmpiți!
– De ce nu? Dacă s-a putut cu Paul de România, de ce nu s-ar putea cu Andrew dă Anglea? Sună bine, să știi.
– Tu-ți bați joc de mine?
– Sau, uite, că tot erai prieten cu Jeffrey Epstein, te însori și tu tradițional cu o minoră din minoritate și devii prinț-ginere. Sau arhiduce, că în România am înțeles că funcționează și rege, și împărat. Dar dă-i bătaie, să nu schimbe ăștia legea și să le strice tradițiile.
– Asta sună a ciorănie…
– Evident că e o ciorănie, și asta în cel mai pur sens.
– Din punct de vedere rasial?
– Din punct de vedere gramatical, nu fi nesimțit. Sau, dacă nici așa nu-ți convine, vorbește și tu cu urmașii ăluia care cînta „Purple Rain“, poate te lasă ei să folosești titlul de Prince. Da’ vezi să nu-ți fie prea mic, că ăla era cam pitic. De fapt, stai, că ție oricum îți plac minorele…
– VREI SĂ MĂ LAȘI ODATĂ CU SCANDALUL ĂLA???
– Da, frățioare, te las. Te las fără titluri și te las fără casă, că ai făcut Casa Regală de tot rîsul! Și zi mersi că nu urmez exemplul francezilor să te trimit la ghilotină! Nu pentru capul de pe umeri. Pentru ăla care te-a condus.
2.051 de vizualizări
