Știri că nu știu nimic

La câte canale de știri avem, s-ar zice că suntem foarte informați. Cred că atunci când apare o discuție în contradictoriu într-o cârciumă din Londra, Torino sau Paris, iar un român se nimerește prin zonă, toată lumea e atentă la părerea lui. În ideea că tipul ăla vine din România, unde sunt vreo opt televiziuni de știri, deci sigur știe despre ce vorbește. Un om expus la atâta informație, la atâtea puncte de vedere foarte variate, n-are cum să înțeleagă greșit lumea.

Și totuși, cam la fel de serios și plin de informații e site-ul WOWbiz. Sau un taxi cu radio-ul pornit pe un post muzical. Iar motivele pentru care posturile de știri sunt o pierdere de vreme pentru cine vrea să se informeze ar fi următoarele:

 1.Securiștii. E posibil ca-n unele unități militare procentul de civili să fie mai mare decât ăla dintr-o televiziune de știri. Dacă stagiul militar ar continua să fie obligatoriu, am auzi probabil de tineri care au făcut armata la B1. Ar fi un fel de diribau, pentru că nici aici n-ai voie să porți armă. Iar una din muncile cele mai umilitoare și epuizante ar fi să-i speli de căcat imaginea lui Maior cu periuța de dinți. Nu înțeleg cum pot oamenii să-și ia informațiile de la un post la care lucrează securiști. E ca și cum te-ar opri cineva pe stradă și ți-ar spune cu un aer confidențial: ”Salut, aș vrea să te manipulez! Îmi permiți să-ți dau niste informații?”

 2.Prea puține informații externe. Dace te-ai lua după jurnalele de știri, ai zice că România e un fel de superputere mondială, în funcție de care toate celelalte state importante – Germania, Franța, Marea Britanie – își calibrează politica externă. Statele Unite ar fi intervenit de mult în Siria, dar nu vrea să-i supere pe români. Se știe că între sirieni și români relațiile sunt strânse, de când niște băieți din Damasc au făcut medicina la Târgu Mureș. Altă explicație nu prea există pentru lipsa de apetență a jurnaliștilor români pentru informațiile externe. Pare că tot ce se întâmplă important pe glob e-n România și că un cutremur discret sau o descindere a mascaților la o firmă din Olt sunt mai importante decât orice război interstatal sau descoperire epocală. E adevărat, proximitatea unui eveniment îl face relevant, dar faptul că strănută cineva chiar lângă tine nu trebuie să deschidă niciun jurnal de știri.

 3.Dan Puric. Apare constant la România TV, Realitatea și B1, ceea ce e ciudat. De ce ar veni un tip care vorbește despre daci la televiziuni dedicate actualității? A avut loc recent o bătălie cu sarmații și trebuie să știm și noi despre ea? E incredibil să-l vezi pe Dan Puric discutând despre evenimente curente cu vocabularul lui mistic, de om care nu-i sigur dacă nu cumva pământul stă pe spatele unei broaște țestoase. E adevărat, Puric e un comentator competent al fenomenelor sociale, doar că nu al acestor fenomene sociale. Dacă vrem să ne bucurăm de talentul lui oratoric, trebuie să-i construim o realitate în care omul n-a descoperit roata, pe care s-o comenteze extrem de avizat.