Ce găsești cînd te întorci la viața necoruptă de tehnologie
Într-o mică parabolă din categoria ambiguă a romanului scurt sau a nuvelei multilateral dezvoltate, Moni Stănilă scrie despre întoarcerea omului la cele fruste, neatinse de civilizație. Mi-am amintit, citind cartea, de poezia arheologică a lui Ion Gheorghe, vînătorul de origini de tot soiul, dar și de perioada semănătoristă a lui Sadoveanu. Asta la prima vedere, fiindcă dacă încerci să așezi într-o direcție literară de azi acest bizar roman descoperi un energic neoexpresionism de vîrf de munte, printre insule de realism, […]