Pupat Piața Sudului
Ciudată e lumea tăcerii – ar fi spus amicul meu, poetul Daniel Pișcu. Doar că nu ar fi spus, ci chiar a spus-o, acum treizeci și cinci de ani, la Cenaclul de Luni. Pe vremea aia, zic acum, cuprins de o mirare mai lungă decît veacul, lucrurile erau clare. Cine ținea cu partidul se ducea la Luceafărul sau la Săptămîna. Era o pîine proaspătă, dulce și mare de mîncat – cu o condiție: să-i spurci pe tinerii moderniști. Cu cît […]