Țara misterelor vechi și noi

S-a ridicat din nou în sondaje partidul peluzei gregare cu instincte de hrubă. Partidul fanilor care fac prăpăd pe străzi și se luptă cu vitrinele în numele libertății,  înțeleg prin patriotism să-i înjure pe unguri, să-i urască pe evrei pe urmele Căpitanului și să suduie Occidentul pentru bacșișuri în ruble.

E și azi un mister cum de s-a ridicat din nimic acest partid de care n-a auzit nimeni, în timp ce Serviciile se dau chioare, fiindcă, băgate pînă în gît în politică, nu mai au timp să-și facă treaba iar fiii și nepoții securiștilor care au ajuns oameni de afaceri și politicieni în toate partidele își fac pe sub masăsemne suprapartinice. Ăsta însă să zicem că e un mister recent, într-o țară în care peste misterele mai vechi s-a îngroșat praful. A rămas un mister cine a tras în noi după 22. Un mister care o duce bine e și cum de a căpătat de două ori certificat că n-a făcut poliție politică un turnător dovedit care, ajuns de două ori președintele României, a deturnat Justiția, s-a înconjurat cu capitaliști care azi sînt dați în urmărire internațională și îi înjura pe ruși în vreme ce una dintre progeniturile lui reprezenta Gazpromul în fața statului român, iar partidul condus de el primea donații grase din partea Lukoil.

Dar n-o fi poate o naivitate amărîtă să ne întrebăm cum de au viață lungă misterele în România cînd sub ochii noștri se transformă în mister trebușoare abjecte, deși au fost date în vileag de la A la Z, fiindcă ba se găsește cîte o Curte cu aer de bătătură buruienoasă care să facă scăpat un plagiator devenit premier, ba o universitate cu pretenții dă-n boala chioreniei cînd e să ia la cercetat cum se cuvine lucrarea de doctorat a unui plagiator care a fost uns la Cotroceni ministrul trebilor dinlăuntru. Ca să scape de pîrnaie fiindcă și-a băgat în groapă un motociclist care-i deschidea drumul de urgență spre casă un general al izmenelor pretinde azi misterios la tribunal că-i suflau în ceafă agenții lui Putin. Iar șeful partidului papugiilor i-a sărat buricul lui Lavrov cerînd guvernului să nu mai dea nici un leu de ajutor Republicii Moldova cu care altminteri papugiii vor chipurile să ne unim, fiindcă, zice acest mire al miriștilor cu dar, președinta basarabenilor nu vrea să se unească cu noi, ci cu Uniunea Europeană.

Criticul literar E. Lovinescu, liberal cu serioase preocupări doctrinare, scria în al treilea deceniu al secolului trecut că piesele lui Caragiale vor avea viață scurtă, deoarece moravurile se vor ameliora prin progres pînă într-atît că nu va mai rîde nimeni în România de scrisorile pierdute și de nopțile lui furtunoase. Or azi te ia nostalgia cînd îl auzi pe Zaharia Trahanache citîndu-și fiul de la facultate că la noi primează enteresul și iar enteresul, și trage concluzia că o soțietate fără prințipuri care va să zică că nu le are și rîzi cu totuși oarece admirație de jupîn Dumitrache cherestegiul. Căci ambițiosul negustor își apără cu dinții onoarea și-și face nesmintit datoria nocturnă de căpitan în Garda Civică. Unde găsești azi un jupîn Dumitrache!?