Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Three Men in a Boat…

Zoom Three Men in a Boat…

…to say nothing of the wife. Știți povestea? Jerome K. Jerome chițăia de foame (scriitor, deh!) și s-a apucat să scrie un ghid de călătorie ca să facă și el un ban, să mănânce și gura lui o fasolică. Dar scrisul s-a dus unde a vrut el, nu unde a vrut autorul, și-așa a ieșit cel mai iubit roman britanic de călătorie (Huckleberry Finn joacă-n altă ligă, și oricum nu e britanic); nu mai zic că noi toți, dar absolut toți ăștia care umblăm la texte de turism ne referim la J.K.J. cu maximă deferență și din „Șeful” nu-l scoatem. Pe merit! De la el am învățat meserie, măcar că era socialist (nimeni nu-i perfect!). Mai rămâne doar să vindem și noi câte cărți a vândut el… dar aici, da, s-ar putea să fie o mică problemă.

În cazul meu personal, cei trei oameni (men) erau doi bețivi și cu mine, adică trei. Iar wife este nevastă-mea, cea care a făcut poza, că doar nu s-a făcut singură! Nu ăsta a fost planul când ne-am îmbarcat pe Finlandia la Tallin, să mă fac eu maimuță și să mă anturez cu cei doi dubioși, un eston și-un finlandez, iar apoi să-mi facă nevasta capul pătrat cu cicălelile ei, dar așa au ieșit lucrurile. Mi-ar fi ușor să zic acum că „n-am vrut”, dar nu pot băga mâna-n foc; și-atunci? Mai bine o las așa cum a căzut și-o povestesc curat, fără farafastâcuri.

Ne-am îmbarcat pe vas în portul din Tallin ca să facem traversarea de trei ore spre Helsinki. Totul a decurs perfect, n-am avut parte de nici o belea, ne-am minunat ca țăranii de urieșenia Finlandiei (acum aflu că, de fapt, nu-i un ferry chiar așa de mare, sunt altele cu mult mai mari, totul este relativ, hai c-am descoperit America!), ne-am găsit locurile rezervate, am mâncat, am băut bere (eu) și cafea (nu eu), totul era bine și frumos, până când: „Măi, gagici, da’ unde sunt bețivii?”. „Ce bețivi?”, zice nevastă-mea. „Păi, în toate ghidurile de călătorie scrie că vapoarele care pleacă din Tallin spre Helsinki sunt pline cu finlandezi beți căpșună; că, adică, vin treji din Helsinki la Tallin, își beau mințile la prețuri de Estonia, apoi se-ntorc la ei acasă, lemn. Dar eu nu văd nici unul!” „Păi, atunci… caută-i”, zice nevastă-mea, neatentă, butonând la telefon. Ceea ce am și făcut: păi, ori sunt reporter, ori nu mai sunt! Să nu fiu în stare să localizez nici măcar niște finlandezi rangă făcuți?!

Nouă punți are Finlandia, nouă; le-am luat la pas. De fapt, nu, că unele (punțile inferioare) sunt pentru mașini. Dar vreo patru punți tot am călcat, metru cu metru, în căutare de bețivi: nimic! Erau vreo câțiva, nu zic, dar dormeau, nu se puneau la socoteală (poate erau obosiți și adormiseră pe mochetă, de unde să știu?!), așa că am parcurs bar cu bar, punte cu punte, restaurant cu restaurant – fără rezultat. Nu erau și nu erau! „Frustrat” e puțin spus, mă simțeam ratat profesional, îmi venea să mă dau cu capul de pereți: știam că erau undeva și nu eram în stare să aflu unde! Norocul mi-a surâs când mi-a ieșit în cale un american. Da-da! Un american cât se poate de american, d-ăla cu trabuc în gură – m-am luat imediat după el, pentru că m-am prins într-o fracțiune de secundă că eram dobitoc cu acte: unde puteau să fie bețivii, dacă nu la fumat?!

Singurul bar care-mi scăpase era cel de pe puntea deschisă, cea măturată de vânt, pe care înghețai de frig în cîteva minute. Acolo era toată gașca, vreo 200 de oameni, bărbați și femei de toate vârstele, atmosferă, socializare, era foarte frumos. Patru membri ai echipajului făceau cu rândul, să nu cumva să cadă vreun bețiv peste bord în timp ce voma, îi luau cu binișorul și-i ajutau să vomite în pungi, civilizat. Eu cu Ali, finlandezul, și cu Kristjan, estonul, n-am vomat, dar nici timp n-am avut, c-a tras Finlandia la chei. Nevastă-mea… enfin.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Vulpea cu clopoțel

    19 februarie 2019

    Cu tirbușonul în mînă, am încercat zilele trecute să extrag tîlcul unei întîmplări hazlii povestite de un amic proaspăt întors dintr-o excursie prin secuime. Cazați la cabana unui pădurar care, […]

  • Cam pioană

    19 februarie 2019

    Laura Codruța Kövesi doarme acum somnul neliniștit al urmăriților penal, învelită cu pătura otrăvită a prezumției de nevinovăție. Judecata publică a început să parcurgă etapele torturii, de astă dată cu […]

  • Asistații de la SRI

    19 februarie 2019

    Ovidiu Marincea este un fost lucrător din presă, la Realitatea TV, apărut de nicăieri ca jurnalist și dispărând apoi la fel de repede în negura care e foarte probabil să-l […]

  • În așteptarea atletului lui Dumnezeu

    12 februarie 2019

    A fost nevoie ca un parcagiu italian să se metamorfozeze în medic, pe pajiștea cu fătuci mioritice producătoare de silicon, pentru a vorbi de seninătatea criminală cu care am acceptat […]

  • Adevăratul nume al Laurei Codruța Kövesi

    12 februarie 2019

    Pentru o țară de mărime medie, îndepărtată și înapoiată, binecuvîntată de un dumnezeu amnezic, irigată de rîuri fără pești, locuită de oameni fără obraz, poluată de vorbe, ocolită de autostrăzi, […]

romania100