1. Primul dintre ei este cel care te întreabă dacă cobori. Se uită în ochii tăi cu o privire imploratoare. Ai senzația că dacă-i vei da răspunsul "Nu, nu cobor", viața sa nu va mai avea nici un sens.
Cîteodată întreabă pe un ton aproape personal, intim, astfel încît, dacă e vreo gagică mișto, îți sună în urechi cam așa: "Coborîți? Ah, cît mi-aș dori să coborîți!"
Eu unul nu cunosc cazuri de oameni care să nu fi putut să coboare din autobuz sau din alt mijloc de transport în comun decît dacă au uitat sau au adormit. Nu l-am întîlnit încă pe cel care să povestească:
– Băi, frate, azi n-am putut să cobor din autobuz pentru că ăla din fața mea n-a vrut să mă lase. L-am întrebat dacă coboară la prima și mi-a spus că nu și că nici nu-mi face loc. Pur și simplu, n-am avut ce să fac.
2. Altă categorie a disperatului din autobuz este cel care închide geamurile. Cel mai probabil a fost cîndva un nepoțel bolnăvicios – din cel care dădea o limbă la o înghețată și apoi bolea două luni prin spitale cu gîlcile umflate – al unei bunici cu nările înfoiate, amușinînd ferestre deschise. Îl auzi, pe tonul ușor zeflemitor al celui care explică o axiomă matematică unui handicapat:
– Domnu', e curent! Vă rog…, și apoi privește în jur, probabil așteptînd aplauzele și recunoașterea comunității pentru spiritul de observație ieșit din comun. Oamenii nu știu, dar le-a trecut glonțul pe la ureche. Fără el umanitatea era pierdută.
Din aceeași categorie face parte femeia care spune doar atît:
– Trage! – și e foarte îngrijorată, își rotește capul ca pe o turelă căutînd un geam deschis.
3. Baba culturistă care vrea loc. E atît de sprintenă, atît de puternică, atît de agilă, încît ar trebui să lase locul unui student fumător care a băut toată noaptea și care acum, cu capul ca o găleată plină cu bile de rulmenți, trebuie să meargă la curs.
Dacă prin absurd reușești să ocupi un scaun înaintea ei, ceea ce e, de fapt, imposibil, vine foarte aproape de tine și începe să pufăie. Iar, dacă mai e vreo babă prin preajmă, nu se dă în lături să vorbească despre tinerii din ziua de azi, despre generații și altele asemenea. Evident, ideea e că nu trebuie să cedezi.
In autobuz:Domnisoara va dati jos?
Da.
Cu ce,ca miroase foarte frumos!
Si totusi faza cu coboratu e deseori necesara pentru ca lipseste categoria care coboara la a DOUA, dar se baga in usa dinainte de prima statie, si ocupa usa cand vrei sa cobori.
Si sa nu uitam de categoria care DESCHIDE geamuri atunci cand masina are aer conditionat, ca daca nu-i bate lui caldura de 40-50 de grade in ochi nu se simte bine 🙂
Categoria … ultima statie : Suntem la ultima statie inainte de capatul de linie . Toata lumea coboara acolo asa incat practic e imposibil sa nu reuseshti sa cobori si tu . Cu toate aceastea, poate ca pe unii ii mira faptul, exista o categorie de oameni care sunt stresati, enervati de faptul ca tu nu faci nici un gest prin care sa dai de inteles ca vei coborai . In aceste conditii de criza si de stres peste masura suportabilitatii evident ca se inghiontesc si se agita si se enerveaza si intreaba daca coboratzi … etc .
Atat …
Intrebarea „Coborati la prima?” nu e adresata in scop de socializare si nu e rodul vreunei curiozitati subite a celui care coboara. Nuuu! E un eufemism pentru „Daca n-ai nici o treaba, de ce dracu stai in usa ? Da-te-n p. matii la o parte si fa-mi loc sa cobor!