Jurnalistele nu se agață cum se agață restul femeilor. Și nu pentru că îți vor verifica vrăjeala din trei surse, ci pentru că sînt obișnuite cu o anumită limbă, din diferite tipuri de lemn.
1. Jurnalista de monden. Cu ea trebuie să fii implicat, strident, mereu mirat, mereu întrebător, cu ochii beliți dintr-un motiv sau altul. Poți să începi cu:
"Ce-mi mai place de tine!" și, dacă o vezi încă reticentă:
"Ce fund obraznic ai! Dacă nu-l educi, o să ți-l iau la palme!"
2. Jurnalista de online. Ea adoră misterul, trimiterile și, ca să fim sinceri, îi place să-i dai link. Important e s-o aduci pînă la ușă. Acolo îi zici:
"Incredibil! Intră să vezi ce au văzut alte zeci de femei!", asta o s-o pună pe jar, o să te joci cu mintea ei ca o mîță cu un ghemotoc de hîrtie. Nu-i da însă timp să gîndească:
"Guvernul a luat acum cîteva clipe o decizie importantă! Dezbracă-te, și o să vezi cum asta o să te afecteze și pe tine!"
3. Jurnalista de opinie. Fii sobru, grav pînă la stupid, încruntat și cînd îi dai flori, consternat. Dă fiecărei vrăjeli o dimensiune instituțională, europeană, mondială.
"E inadmisibil ca în România anului 2012 să nu te culci cu mine!" Evident, ai spus o prostie, dar ei o să-i meargă la suflet. Sau, fii un cavaler al dreptății:
"Justiția să-și facă treaba, păpușă! Iar pînă atunci, că durează, fă-mi un blow-job!"
tare. de unde va tot vin ideile fratilor??
oarecum… clorect. asa adauga si jurnalista de reportaj / investigatie (le pun impreuna nu pentru ca presa romaneasca nu ar mai avea nici reportaj, nici investigatie pe bune, ci pentru ca asa au barbatii fantezii cu doua in acelasi timp, indiferent de culoarea parului). daca vrei sa-i intri pe sub / la piele, trebuie s-o aburesti cu cunostintele tale de fotografie, chit ca ai un amarat de bridge care face zoom ca un cuc care canta „cucu!”. de asemenea, trebuie sa bagi chestii misterioase cu pande, intrebari agresive si intrari – iesiri din situatii limita.