E cîntare la ăştia? Da, două trupe. Şi ce gen e? Alternative rock. Aha, am auzit şi eu, e un curent de cîţiva ani. Cam aşa am intrat în vorbă, la plecare, cu taximetristul. Acesta s-a dovedit a fi muzician – a studiat violoncelul, apoi s-a apucat să cînte pe la nunţi. A renunţat repede, mai ales că „lumea începuse să ceară prea multe manele“. Sînt taximetrişti cu care intri în vorbă firesc, de parcă i-ai cunoaşte de undeva.
Cu alţii o rupi tacit după ce le spui adresa. Aşa a fost şi cu trupa Toulouse Lautrec, care, după prima piesă, nu mi-a mai zis nimic. Celorlalţi le-a adus aminte de ceva, fiindcă fetele-care dansează-la-fel-pe-toate-melodiile erau şi de data asta prezente, ba chiar şi băieţii-piliţi-pentru-care-nu-contează-oricum.
Toate aceste aspecte, plus sticla goală din mînă, m-au făcut să plec chiar pe single-ul „Te spun“, puţin dezamăgit din cauza faptului că nu am găsit nici o vorbă de laudă. Deşi cred că ar fi una – Toulouse Lautrec şi-a cam atins target-ul. Albumul lansat pe 19 octombrie în Silver Church se numeşte Heroes, iar în deschidere au cîntat Robin and the Backstabbers, care mie încep să-mi placă tot mai mult, fie datorită lui Robin, care este un lider de trupă onest, fie datorită piesei de inspiraţie lăutărească „Cristina“. Clubul Silver Church a fost şi el aproape plin, mai plin chiar decît la unele trupe străine, ceea ce înseamnă un singur lucru: ăia n-au putut să-şi aducă prietenii cu ei pe avion.






