Viorel Hrebenciuc a slăbit douăzeci de kile. Arestul preventiv l-a adus la greutatea pe care n-a mai atins-o de pe vremea cînd era activist însărcinat cu probleme economice la organizația PCR a municipiului Bacău. Cu volumul diminuat, pielea i-a rămas largă, așa că fața i s-a încrețit de riduri, iar Guzganul Rozaliu arată ca un șoricel matusalemic pus la murat în zeamă de varză.
Nu e nimic sănătos în această transformare, izvorîtă din durere paternă și, mai ales, din necomiterea faptei. Căci, în același beci al Poliției Brașov, putrezește Hrebenciuc junior, mîndria universitară a bătrînului sforar și moștenitorul pe care toată lumea îl bănuia curat.
Toată lumea, însă, îl bănuia greșit. Noi fapte din dosar au răsturnat aparențele. Nu Hrebenciuc-tatăl și-a tîrît fiul după gratii, ci invers. Tînărul universitar a arătat o lăcomie întrecută doar de prostie. Cînd babacul a încercat să-i protejeze avîntul în speța hectarelor de pădure, DNA era deja pe fir. Guzganul a luat acțiunea pe cont propriu, apelînd la metode bătrînești, din anii ’90, cînd interceptările se făceau pe placă de vinil, dar procurorii GSM au pufnit în rîs.
Cu fiecare zi care trece, Hrebenciuc pierde cîteva sute de grame. Starea lui de sănătate se agață de diabet, artrită și serioase afecțiuni cardiace. Practic, fosta legendă PSD se topește ca o jumară într-o cratiță de tuci. Juniorul, însă, nu s-a sfiit să dea focul mai tare, turnîndu-și zi de zi părintele complice. În sufletul lui Hrebenciuc stau laolaltă Sofocle, Euripide, Eschil, Shakespeare și Freud. Fiecare pîndește un subiect din care știința și arta să facă o nouă capodoperă.
Excelent articol !!!!!