Dacă vrei să scapi de copil – vorbesc de cazurile speciale în care n-ai găsit cumpărător de organe pentru el –, du-l la locurile de joacă amenajate în sectorul 6.
În funcţie de cît de mult vă urîţi plodul, puteţi să alegeţi: un tobogan metalic cu aterizare în groapă, un leagăn cu lanţul înnădit şi plonjare în gol pe ciment sau, aş zice clasic, echilibristică pe bare de fier şi stropşire pe bitum.
În fiecare săptămînă văd în Parcul Moghioroş bunicuţe şi bone ne-filipineze care joacă viaţa copiilor la ruletă rusească cu şase gloanţe în butoiaş.
Instrumentul cel mai înspăimîntător este toboganul de metal din care copilul aterizează într-o groapă de o jumătate de metru cu marginile de ciment.
Bineînţeles, puteţi să alegeţi un loc îngrădit, cochet, cum este locul de joacă de dimensiunile unei garsoniere de lîngă restaurantul Piatra Albă, peste drum de parc. Aici e bine, că e nisip pe jos. Mai nasol e că micuţul nu va ateriza niciodată în nisip dacă va aluneca din leagăn, ci direct în dinţii unui maidanez satisfăcut că şi-a făcut nevoile.
La fel de frumos e la locul de joacă de la Billa, în partea opusă a parcului. Cea mai apropiată umbră e la un kilometru, dar, din cîte am auzit, Salvările circulă în zonă mai regulat decît 122.
