V-ați întrebat vreodată unde se duc cele câteva mii de absolvenți de Drept în fiecare an? Unde se angajează ei, ce vor lucra, din ce or să trăiască?
Păi, să zicem, absolvenții de Drept care au note mari și foarte mari se duc, dacă vor, înspre magistratură. Absolvenții de Drept buni și încrezători în forțele lor, sau poate care fac asta din tradiție de familie, se fac avocați. Alții se fac notari sau îmbrățișează alte meserii similare unde ai nevoie de studii juridice. Alții așteaptă ce așteaptă și, în cele din urmă, își găsesc un loc de muncă prin administrația publică, centrală sau locală, căci studiile juridice merg aproape pentru orice post. Unii, mai realiști, se îndreaptă spre alte domenii, regretând anii pierduți în școală. Dar cei mai norocoși dintre cei mai norocoși absolvenți de Drept se angajează la ANCOM. Toți.
Desigur, exagerăm în scopul obținerii unui efect dramatic, menit a sublinia absurdul unei situații. Dar nu exagerăm foarte mult.
ANCOM înseamnă Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații și are rolul de a pune în practică politicile naționale în domeniul comunicațiilor și al serviciilor poștale, de a administra resursele din domeniul comunicațiilor electronice și, mai ales, controlează respectarea condițiilor de folosire a acestor resurse. Te-ai aștepta ca personalul ANCOM să fie alcătuit în proporție covârșitoare din specialiști în telecomunicații, oameni care știu cu ce se mănâncă frecvențele și alte alea. Dar nu e chiar așa. Dacă ANCOM ar angaja numai meseriași, unde s-ar mai strecura sinecurile?
Căci ANCOM, fiind o instituție care se află sub controlul Parlamentului, dar care se autofinanțează, din taxele obținute de la companiile din domeniul comunicațiilor, are o conducere numită politic, conducere care, la rândul ei, răsplătește cu salarii consistente o mulțime de sinecuriști. Despre o parte dintre aceștia am mai scris în ultimele săptămâni.
ANCOM are o schemă de personal de 876 de posturi, dar dintre acestea sunt ocupate doar puțin peste 700. Cele mai mari nevoi ale ANCOM sunt în departamentele și direcțiile tehnice, unde mai mereu nu sunt ocupate decât 75-80% din posturi. În schimb, posturile de juriști sunt ocupate la întreaga capacitate.
Dacă doar 56% din angajații ANCOM au studii tehnice superioare, 24% au studii superioare economice și 10% au studii superioare juridice.
Nu toți cei cu studii juridice sunt angajați ca juriști, dar ANCOM are o armată consistentă de juriști. Dacă 70 dintre angajații ANCOM au studii juridice, 45 dintre ei lucrează efectiv ca juriști. Direcția Juridică are 26 de posturi de juriști din care sunt ocupate 25. Dar o direcție juridică este insuficientă pentru ditamai instituția. Așa că mai este nevoie de Serviciul Juridic Monitorizare și Control (cinci posturi, toate ocupate). Apoi vin Serviciul Juridic al Direcției Administrative și Serviciul Juridic al Direcției de Achiziții și Contractări. În plus, fiecare dintre cele cinci direcții regionale ale ANCOM are juristul său propriu și personal. În total, ANCOM are, cum spuneam, 45 de juriști. Probabil numai la Ministerul Justiției mai sunt angajați atâția juriști, deși nu putem băga mâna în foc.
Noul șef al ANCOM, Vlad Ștefan Stoica, este el însuși avocat. Nu unul de top, ci mai degrabă din categoria trepădușilor, care, pe vremuri, se ocupa ca actele juridice ale firmelor lui Dorin Cocoș să nu aibă greșeli gramaticale.
Bine, acum, nu toți sinejuriștii de la ANCOM câștigă cât președintele Autorității, dar, oricum, salariul mediu în ANCOM este de peste 9.000 de lei. Bani pentru care cei mai mulți dintre absolvenții de Drept chiar muncesc.
Ei da, nu e asa… Cum ii spune si numele,’ comunicatii’, ar trebui sa fie angajati specialisti in comunicare. Deci marketing, eventual filologie, ceva snspa, de astea,de specialitate.