Un sărăntoc pentru liniștea familiei lui

George Simion a intrat în politică sărac și fără a realiza cine știe ce venituri din activități legale. Pentru el, intrarea în Parlament a însemnat cvadruplarea veniturilor anuale, asta fără să luăm în calcul sumele forfetare, telefonul scump plătit de Camera Deputaților, benzina decontată și mașina de serviciu în care străbătea, la un moment dat, țara în lung și-n lat.

De la băiatul modest, venit din galerie și care dormea în autocar pentru a duce cuvântul eliberării de mască din oraș în oraș, în timp ce ungea pe pâine cel mai ieftin pateu la cutie și molfăia parizer ieftin, Simion a devenit un domn de la Capitală, un deputat, un șef respectat de partid, căruia i se apleacă dacă doarme în hoteluri cu mai puțin de patru stele și dacă ia prânzul în restaurante unde o masă pentru două persoane costă mai puțin de 4-500 de lei.

Om din popor, pe vremuri, Simion s-a ajuns cu repeziciune, iar traiul bun l-a mai înmuiat. De la băiatul popular și arțăgos, care se lua de piept cu toți, ducând la perfecțiune modelul userist, Simion a ajuns o pasăre rară, care de-abia mai dă pe la băile de mulțime pe care el însuși le convoacă. Drept e că pare că i s-a cam înfundat și robinetul, iar mulțimea de-abia mai picură. Ce rost mai are să te tot freci de toți coate-goale, când poți să stai la un șpriț fin și să-ți închipui că pui țara la cale, mai ales pe banii altora.

Dar, șoptesc paharele abandonate pe lângă frapierele golite în lungi nopți de unelteală, nu mai e mult și Simion și-ar putea plăti singur cheltuielile din ce în ce mai simandicoase, pentru că s-ar fi strâns ceva gheață pentru localele astea. Bani gheață, mai precis.

După modelul patentat de PP-DD, model care l-a făcut multimilionar pe Dan Diaconescu, AUR s-ar fi transformat într-o franciză de succes la nivelul întregii țări. Pe la început de an, când toate sondajele dădeau partidul lui Simion drept mare favorit la a doua poziție la europarlamentare și parlamentare, iar pe Simion drept sigur candidat de turul doi la prezidențiale, s-au stabilit prețurile și au început negocierile pentru desemnarea candidaților la alegerile locale și parlamentare. Un doritor de scaun de președinte de Consiliu Județean n-ar fi ieșit de la negocieri fără să se gândească de unde face rost de o sumă cu șase cifre, de exemplu. Că, până la final, s-au păstrat sumele astea sau s-a mai tăiat câte ceva, este greu de spus. George Simion, însă, stă liniștit și numără procente, cu gândul la alegerile prezidențiale. Unde nici el nu crede că va câștiga, dar nici nu-l mai interesează cu adevărat. Căci altfel privești lumea și pe amărăștenii care te-au votat când știi că poți oricând să bagi mâna într-una din pungile din cămară și să scoți suficiente fonduri cât să-ți închiriezi singurel un avion la fel de luxos ca ăla pe care-l folosește Iohannis.