Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Un tractorist fără bască

Zoom Un tractorist fără bască

Cu aerul său de fată mare care își închipuie că păsărica e de genul neutru, domnul Funeriu a ajuns în topul gingășiilor băsesciene, deși numai în desenele animate se în­tîmplă ca un cotoi năpîrlit în rele, trăind într-o veșnică săptămînă a brînzei între ghena de gunoi și aco­perișul fierbinte, să declare cu seninătate că printre feblețile sale se numără și șoricelul dalb, născut în eprubeta unui laborator de științe naturale.

Într-o țară unde pușcăriabili se­mianalfabeți și-au tatuat pe bicepși titlurile tezelor de doctorat cumpărate la taraba universităților de trei parale fără ca organele abilitate să tragă pe cineva de prepuțul răspun­derii, era normal ca acest n-au­de n-a-vede francofon, lipsit nu doar de simțul bacalaureatului, ci și de simțul răspunderii și al rea­li­tății, să declanșeze o cruciadă a copiilor, sacrificînd jumătate din ei de dragul unei Sfinte și golașe (Re)for­me fără fond.

Era de-ajuns, dom’ ministru, să aduni mere cu pere și cu nuci, a­dică salariile umilitoare ale pro­fe­sorilor cu fuga părinților de-acasă în Italia și Spania, cu scara valorilor făcute muci și cu praful drogurilor ușoare suflat de buzele Ebei spre curțile școlilor, ca să înțelegi că nu poți scoate în trei zile vul­turi carpatini din puii de găină hrăniți pe sponci cu puncte de suspensie, punîndu-le creierii pe bigudiuri unor loaze mioritice care în patru ani de liceu au răsfoit cu o carte mai mult decît președintele nostru, adică două.

Au cînd Jupînu’ a zis că i se veș­tejesc urechile din pricina filosofilor și că visează o țară de chelneri și tinichigii te-oi fi gîndit, șturlubaticule, să-l servești la pătuț, cugetînd că un licean fără bacalaureat e ca un tractorist fără bască?

Pe la începutul secolului trecut, cînd un român sau un bulgar absolvea o universitate la Paris, pe diplomă, ca o anatemă, i se punea ștampila „bon pour l’Orient”, pacientul neputînd să-și exercite meseria de medic, spre exemplu, în lumea occidentală. 

Am sentimentul că doctorul Funeriu nu e bun nici măcar pen­tru Orient. 

14 comentarii

  1. #1

    Mde…cam scremut. Din categoria “stiu / nu stiu despre ce-i vorba ii troznesc io”.

    Pe de alta parte, nu reusesc sa-mi extrag din memorie imaginile cu dizidentul M.Dinescu pe post de bucatar al lui M.Vanghelie (parca si el a avut ceva probleme cu bacalaureatul, nu?), servindu-l sagalnic pe I.Iliescu si pe alti stegozauri mai vechi sau mai noi, sau vorbele curtenitoare despre infractorul S.O.V. (personaj fin, cultivat, poet etc.) sau chiolhanul de neam prost televizat la ultimul revelion si alte vreo cateva chestii pe care le-as fi indicat daca n-as fi renuntat de muuult sa mai urmaresc televiziunile delabrate (eufemism pentru “cloaca media imunda”) de la romanica si pe cei care se dau in stamba imbatati de glorie marunta (M.Dinescu y compris).
    Bref! E minunat ca ati supravietuit. Va raman alaturi (de noua “Academia Catavencu” nu ma ating) dar refuz sa mai citesc (ab sofort) textele acestui personaj profund duplicitar si ipocrit.
    A tout a l’heure!

  2. #2

    cosmin ungureanu, eşti ca puterea şi sereienii lor: maro. Subiectul era altu’, colonele!

  3. #3

    Nu stimabila creatura anonima (si ignara),
    las la o parte improscatura ta (maro? colonel?) si mai adaug, desi pentru mononeuronali ca tine e un efort inutil, ca nu am nici o simpatie pentru PD-L. Detest furibund tot spectrul politic autohton, care e, ca sa vorbesc la nivelul matale, “maro”.
    Ce ma enerveaza e fandacsia OARBA anti-basescu. Care aici, in textoidul ilustrului dizident, e impachetata intr-o smechera sarja la adresa lui Funeriu. Hai sa fim seriosi! Il balacarim pe el cu tot ce ne vine la gura, fara a sufla o vorbulita despre Abramburica, Marga, Adomnitei etc. Asta nu mai e opinie, e deja patologie.
    Dixit.

  4. #4

    Si eu refuz sa citesc ce scrie pe un pachet de tigari, D-le Ungureanu, dar nu am instiintat niciodata vreo fabrica de tigari despre refuzul meu…de parca ar interesa pe cineva.
    Funeriu este o lichea aroganta, caruia i se intaresc sfircurile cind se aude vorbind, mai ales atunci cand da lectii de Gramatica in fata Parlamentului si care isi promulga singur dreptul, in calitate de “Ministru”, sa mai faca, pe ici, pe colo, cite o greseala demna de “Perlele de la Bac”.
    Culmea este ca-si mai si argumenteaza Tampeniile, dindu-si singur dreptate, in maniera tipica a unui snob de duzina cu ifose de “Luceafar”, mai presus de orice si oricine.
    Fazit: Basescu are nevoie doar de Votanti, si aceasta “Loaza” este una dintre ei.

  5. #5

    A aparut numarul doi din Catavencii si la Husi, un oras cu 30000 de suflete, nu apare nici Kamikaze, nici Catavencii. Citesc Academia catavencu inca de la aparitie si, cu 2-3 exceptii, am cumparat-o chiar si dupa aparitia electronica. Saptamana trecuta a fost ultimul numar pe care l-am cumparat. Daca talent nu e, nimic nu e. Asa si cu asazisii ziaristi actuali de la Catavencu. Caricaturi de gradinita, glume de spital psihiatric, umor fortat, o gazeta de toata jena.Sper ca totusi ,,Catavencii” sa-si faca aparitia si in urbea noastra. Suces Mircea, vant din pupa…

  6. #6

    Out of subject sau nu prea! Din pacate, la voi “nu stie carte” marketingul sau cine a stabilit preturile la abonamente! Cum a ajuns ziarul “Catavencii” ca la abonamentul pentru 12 luni sa fie mai scump decat cel pentru 6 luni (1,90 versus 1,8 lei/exemplar)?! Sa veniti cu tata tuns la Abramburica sau mai bine vedeti ca Vanghel’e primaru’ care este face meditatii la matematica dupa “ejacularea” din fruntea partidului !

  7. #7

    o zi istorica pt. mine, citesc pt. prima oara online Catavencii!

    p.s. criza ma determina sa vand primul exemplar din Catavencu!Daca doriti sa licitati?!

  8. #8

    asta e un sadic!

  9. #9

    Cosmin U…dac’am avea multi de Dinescu bine ar fi in tara asta!Dinescu ma face sa cred ca mai pot trai in Romania!! Il urmaresc din 90. Si asta cu servitul catre x,y…e fara solutie: dac’ vand la piata ceapa si vine Iliescu(caruia ii doresc sa moara de foame!)ce fac, ii vand sau il hulesc?Raspunsul corect TREBUIE SA CUPRINDA TOATE ETAPELE ULTERIOARE REFUZULUI MEU !

  10. #10

    Mircea, aveam nevoie de tine. Bine ai revenit!!!

  11. #11

    domnu’ Petry , nu-l mai faceti asa rasfrant pe dl Dinescu, dumneadansul e foarte tanar in spirit, si din pensula ii puteti aduce si-un lifting

  12. #12

    bravo Mircea!!! as sta toata ziua sa te ascult…nu ma plictisesc!!! e bine ca ai revenit. esti un clasic roman.

  13. #13

    Citind editorialul, imaginaţia mi-a jucat o festă şi v-am ‘văzut’ citindu-vi-l cu voce tare, într-una din emisiunile domnului Stelian Tănase. Obişnuiţi să vă citiţi editorialele în cadrul emisiunii de vineri seara, şi m-am învăţat să vă văd cu cămaşa de cele mai multe ori neagră cu guler Mao, cu mâna-n aer, savurând câte-o întorsătură de frază, subliniindu-le pe alocuri din mimică şi gestică, trăgând câteva bip-uri mai neaoşe ca spartul unei cepe în pumni la un dineu.
    Aşa am “văzut” şi editorialul acesta, şi m-a frapat un lucru: toate textele seamănă până la identificare, diferenţa făcând-o personajul care o inspiră.
    Astfel, avem o frază de început, ceva care să prindă la public, totul e pierdut dacă nu se “agaţă” cititorul în prima frază, neapărat un chelcăşoz savuros de cele mai multe ori cu o trimitere la părţi anatomice sau defecte vizibile.
    Apoi fraza standard: “Într-o țară unde..” – de fapt asta m-a şi frapat. V-am auzit de nenumărate ori pronunţând aceste cuvinte, “Într-o țară unde…” Cred că nu e editorial, discurs, colţ de pagină, primă pagină, coloană, interviu, apariţie TV, în care să nu spuneţi “Într-o țară unde…”
    Editorialul se termină previzibil, cu înfierarea responsabilului de subiect monden la zi şi ultima frază, amară şi scurtă ca un final de sonet.

    Mă gândesc că dacă aţi fi fost de partea astalaltă a sticlei televizorului, aţi fi scris în acelaşi spirit şi despre, de exemplu, revelionul 2011 cel transmis în direct de la conac. Doar că atunci aţi fost dincolo de sticlă – din toate punctele de vedere.

    Toate editorialele seamănă. După 20 de ani de scris d-astea, v-aţi făcut o reţetă de panegirice pe care le redecoraţi după necesităţi de oricâte ori vi se cere.
    Cu părere de rău, am impresia că nu e vorba de mai mulţi Caţavenci aici, ci tot de unul singur, dumneavoastră.

  14. #14

    “Chelcăşozurile” astea care te-au frapat ar putea fi foarte bine si niste “Dejavüuri”.
    Aceste simptome apar de obicei la persoanele care se plictisesc de moarte si incearca sa-si dea un “chic”, surmenandu-se prin a citi de mai multe ori acelasi lucru si atingand punctul culminat prin varsarea “off-ului”.

    Off.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

bt
romania100

Editoriale
  • Un președinte de clasa a treia

    23 aprilie 2019

    Două premii ca două palme transoceanice s-au abătut zilele trecute asupra obrajilor lui Iulius Filip, aflat în agonie într-un spital din Statele Unite. Aidoma hoțului cinstit care, după ce vinde […]

  • Patimile după DNA

    23 aprilie 2019

    2.807 magistrați, adică 1.962 de judecători și 845 de procurori, au avut sau au dosare la DNA. Dintr-un total de cam 6.900 de magistrați, instalați în instanțele și parchetele României, […]

  • Anticomunismul și antisecurismul

    23 aprilie 2019

    Augustin Lazăr era anticomunist printr-o stranie contaminare. A fost iradiat cu anticomunism. Pentru că Augustin Lazăr lupta cu Dragnea-PSD, și se știe foarte bine că Dragnea-PSD e comunism – Ciuma […]

  • Sărutul dat leprosului

    16 aprilie 2019

    Cînd comuniștii au descoperit în arhivele Siguranței burgheze că eroul atîrnat pe sfîrcul sirenei de la Atelierele Grivița era un jalnic informator răsărit din flegmele clasei muncitoare ca Afrodita din […]

  • Dacă Lazăr nu e, nimic nu e

    16 aprilie 2019

    Augustin Lazăr cară în spinare ranița securiștilor, aia de care Turcescu pretindea că se lepădase, și în care zac, împachetate în polietilenă, duhorile unei tinereți dedicate carierei. Dar, cîtă vreme […]

romania100