Vă amintiți de nea Nicu Văcăroiu și de legenda lui de băutor de țuici? Ei bine, legenda a fost un pic exagerată. Văcăroiu a fost un drojdier modest, care s-a despărțit de mersul în patru labe imediat ce dumnezeul bețivilor l-a cules de pe jos și l-a așezat la Palatul Victoria. Ba, ca bețiv, Văcăroiu a fost chiar mai prost decît ca premier.
Acum însă, după numirea lui Grindeanu la Guvern, PSD doboară un record pe care Văcăroiu îl plafonase la modul rușinos. Tînărul din Timișoara e cu cîteva cisterne în fața bătrînei sugative. Grindeanu duce la gură, de unul singur, patru sticle de vin, consumat în formula șpriț, și după aia pleacă pe picioare. Pe timpul luptei cu paharul, Grindeanu se sustrage privirii. Stă învăluit, ca un duh al sticlei, într-un nor de fum furnizat de cele două pachete de țigări sudate.
Colaboratorii săi din Guvern spun că premierul nu poate lucra mai mult de două ceasuri pe zi, fiindcă atît îl ține concentrarea. După scurgerea timpului de efort, Grindeanu e neatent, visător, preocupat doar de ora închiderii. Pare omul ideal pentru impunerea unui ritm nord-coreean în implementarea programului economic al PSD. Părerea mea!
Delicioasa prezentare . Acum , la aflarea acestori calitati, chiar mi-a devenit simpatic . . Pai e de colea sa fii si „consumator” si „furnal” !?!
chestia cu duhul sticlei e geniala!! :))
imi aduceti aminte cumva de pastorel teodoreanu si ale lui „strofe cu pelin de mai contra Iorga nicolai” si de umorul fin, de sorginte literara, al scriitorilor interbelici.
pacat ca de acest gen de umor benign trebuie sa ne bucuram intr-o situatie care e atat de pe muchie de cutit.