Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Unde nu prididește statul, înflorește privatul

Zoom Unde nu prididește statul, înflorește privatul

Media mortalității infantile în Uniunea europeană este de 3,6 decese la 1.000 de copii născuți vii. România, alături de Malta, se afla, în 2017, pe ultimul loc din UE, ambele țări având o rată a mortalității infantile, în acel moment, de 6,7 decese la 1.000 de copii născuți vii. În 2007, însă, stăteam de-a dreptul catastrofal, rata moralității infantile fiind, în România, de 12‰.

Una dintre cauzele

principale pentru această rată mare a mortalității infantile o reprezintă nașterile premature.

Tot în 2017, conform INS, la 191.694 de născuți vii s-au înregistrat 16.177 de nașteri premature. În funcție de numărul de săptămâni de sarcină, nașterile premature au fost:  1.576 de bebeluși (săptămânile 22-28 de sarcină, între lunile 5 și 6 de sarcină), 2.430 de bebeluși (săptămânile 31-33 de sarcină, între lunile 6 și 7 de sarcină), 12.168 (săptămânile 34-36 de sarcină, între lunile 7-8 de sarcină). În funcție de greutate, nașterile premature au arătat după cum urmează: 550 de copii cu greutate sub 1 kg (500 gr– 999gr), 3.650 de copii-sub 2 kg, 12.687 de copii – cu greutate sub 3 kg.

La o rată a mortalității infantile de 6,7‰, în 2017 avem peste 1.280 de decese ale copiilor născuți vii, fie ei prematuri sau nu. Unele asociații, pornite după strângere de fonduri, declară, cu inconștiență, că jumătate dintre copiii născuți prematuri mor anual în România. Acest lucru este, după cum vedeți, fals, căci la 16.177 de nașteri premature ar trebui să avem puțin peste 8.000 de decese. Nu este mai puțin adevărat, însă, că șansele de supraviețuire ale prematurilor sunt, din cauza dotărilor din spitalele de stat, mult reduse.

Asociația Salvați Copiii s-a implicat,

încă din 2010, în problematica dotării spitalelor cu aparatură necesară îngrijirii copiilor născuți prematur. Asociația a investit aproximativ 5 milioane de euro în dotarea a 96 de maternități și secții de nou-născuți cu peste 630 de echipamente medicale necesare reducerii mortalității infantile. Statul a început și el, destul de greoi, să se implice. În 2017 Ministerul Sănătății a demarat Programul Național Mama și Copilul. Prin acest program, s-au achiziționat, în timp, 597 de incubatoare. Dintre acestea, 132 au acoperit necesarul celor 9 spitale aflate în subordinea Ministerului Sănătății, iar 465 au fost destinate celor 114 unități spitalicești locale.

În 2019, Ministerul Sănătății a demarat un alt program național: “Dă o șansă vieții – Program național de îngrijire a gravidei și copilului”. Prin acest program trebuia, printre altele, finalizată achiziția a 1.000 de incubatoare care să intre în dotarea unităților sanitare care au în structură maternități.

Cu toate acestea și cu toate eforturile multor alte instituții și asociații, mortalitatea infantilă provocată de nașterile premature continuă să fie foarte ridicată.

Chiar dacă statul decontează

unele proceduri și medicamente folosite în cazul nașterilor premature, maternitățile private fie nu au sau nu au avut acces la aceste fonduri, fie profită de situația disperată în care se află mama și copilul pentru a obține sume fabuloase de la pacienți. Vom reproduce, în continuare, mărturiile câtorva mame, cărora le păstrăm anonimatul.

M: „Am plătit, da. Nu mai știu exact, dar a fost aproape 300 de milioane (lei vechi, n.n.) nașterea și terapia intensivă pentru 15 zile, plus 120 de milioane cele 6 transfuzii intrauterine. Cu tot cu ecografii și toate testele făcute, am ajuns la aproximativ 15.000 de euro. [Copilul] e născut la 34 de săptămâni. Mie mi-au zis atunci că nu se decontează nimic pentru că este sarcină cu risc. […] Am prins tarif de 1.050 de lei pe zi doar pentru că stătea în incubator.”

N: “Am născut prematur în august 2016, la privat. 7 săptămâni spitalizare = 36.000 de lei (atât am calculat acum din facturi, plus cheltuielile pentru mine – cezariană și cazare o săptămână – au ajuns la aproximativ 43.000 de lei). CAS nu a decontat nimic! La două zile de la naștere am discutat cu doctorul despre costuri și ne-a zis că vom ajunge la 10.000 de euro +/- 20% (nu ne putea spune o sumă exactă). După primele zile am avut factură de 5.023 de lei (moment în care am avut un șoc), după care au scăzut la 450 de lei pe zi.”

Sunt doar două povești,

scurte, din cele foarte multe care se petrec în fiecare an. Cei care reușesc să găsească astfel de resurse financiare au șanse ca nou-născuții lor prematuri să supraviețuiască. Șanse au și prematurii care se nasc în spitalele de stat, dar numai dacă aceste spitale sunt dotate în mod corespunzător. În mod cert statul nu decontează 10-15.000 de euro unui spital privat pentru un copil prematur, iar spitalele private profită de situația disperată în care se află părinții, pentru a umfla nota de plată. Acolo unde statul ar deconta 22.000 de lei, spitalul privat cere minim 43.000. Pentru că, nu-i așa, trebuie să facă profit.

Dar, cum spunea și ministrul Costache: cine are bani are parte și de îngrijiri medicale mai bune. Cine, nu – îngroașă, eventual, rata mortalității, c-așa-i în CASCO.

2 comentarii

  1. #1

    “Maimuțoi cinic” mi se pare cea mai bună caracterizare a acestei panarame darwinistoide. Zero la comunicare, zero experiență politică, zero speranță transmisă. Să se facă ministru la privat.

  2. #2

    E adevărat ca marele chirurg opereaza si savarina Țurcanei? Doar asa se explica ascensiunea flacaului.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale