În jurul operației lui Victor Ponta, în PSD se duc lupte grele. Încleștările se derulează cu sonorul închis, ca să nu ajungă la urechile DNA și să nu stîrnească pofte de arest preventiv. Dar, în această liniște absolută, icnetele, gîfîiala, înjurîturile și urletele mute arată grotescul unei bătălii ireductibile. Ce tabere sînt? Prima e tabăra lașilor privilegiați, care grupează în jurul familiei conducătoare întregul pupincurism de partid, clientela yesmanilor care dîrdîie în fața perspectivei de a-și pierde poziția și mălaiul. În fruntea acestei grupări care vrea menținerea statu quo-ului sînt Rovana Plumb, succesoarea nedeclarată a lui Victor Ponta, și Ilie Sârbu, succesorul nedesemnat al lui Viorel Hrebenciuc. Numeric, e gruparea cea mai mare, care folosește pentru întrunirile secrete vilele de protocol de pe malul lacului Herăstrău, unde spațiile permit prezența fizică masivă. Tabăra disimulanților îl susține pe ascuns pe Oprea, dar îl pupă în cur, la vedere, pe Ponta. E populată cu sperjuri și sicofanți, cum ar zice răposatul Brucan, cu oameni care mint în dreapta și în stînga doar ca să cadă în picioare. E condusă de Valeriu Zgonea, care își afișează fidelitatea față de fostul premier și și-o negociază cu actualul. Nicu Bănicioiu, al treilea nume care l-ar putea substitui pe Ponta la conducerea partidului și chiar a Guvernului, e în expectativă. Îi e dator și fidel tînărului șef operat, dar începe să simtă amețelile unui congres extraordinar de instalare în fruntea organizației. E temător, prudent, dar e conștient de greutatea pe care o are imprevizibilul în lupta dintre clanuri. Gruparea scepticilor raționali, reprezentată de Șerban Nicolae, are la bază valorile clasice ale pesedismului iliescienist. Lăsînd la o parte șarjele asupra codurilor penale, e o mînă de oameni prudenți, care vrea stabilitate și menținerea guvernării la PSD.
Teritoriul, însă, baza de masă a partidului, organizațiile care au purtat războaiele electorale și-au pus încrederea în Dragnea. Îl urăsc pe Oprea și tîrgul personal făcut de Ponta peste capul lor. Se tem că PSD va încăpea pe mîna unui general cu gustul trădării, care va duce guvernarea și partidul la pieire. În mod firesc, încrederea lor merge spre cel care i-a condus și le-a dat, dar Dragnea a fost deșurubat din poziția lui strategică de o condamnare, iar viitorul lui politic e ținut în mînă de structuri. Dragnea sprijină interimatul lui Oprea fiindcă nu are încotro, dar infanteria din provincie, care vrea sînge, îi cere tot mai insistent războiul. E așteptat un Mesia unificator, care refuză să se arate însă, de frică să nu fie chemat DNA.
