Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Ușor cu pianul printre dezinformări

Zoom Ușor cu pianul printre dezinformări

De la începutul invaziei rusești în Ucraina suntem bombardați cu informații despre distrugeri, numărul victimelor și modul în care se desfășoară ostilitățile. Ambele tabere încearcă să folosească la maximum acest aspect al războiului, lansând diverse dezinformări, fie pentru a sublinia atrocitatea agresorului, fie pentru a-și difuza propriile succese. Cum accesul la propaganda rusă a fost tăiat în cam toată Europa și în SUA, cele mai multe informații care ajung în presă sunt cele provenite dinspre partea ucraineană. Chiar dacă vorbim de surse oficiale, guvernamentale, nu ne putem încrede nici în aceste informații, dacă nu sunt verificate de o terță parte, cum nu ne putem încrede nici în informațiile venite dinspre ruși. Imaginea lui Volodimir Zelenski, însă, face minuni, fiind mult mai dispuși să acceptăm informațiile inexacte venite din sursele ucrainene.

Ca o observație, Ucraina comunică de la început numai numărul victimelor dintre civili. De parcă armata ucraineană nici măcar nu ar exista, de parcă ar lupta numai civilii. Rușii nu-și comunică nici ei pierderile, dar anunță, din când în când, ce pagube au făcut printre echipamentele militare ucrainene. În momentul în care Ucraina anunța că a ucis peste 12.000 de militari ruși, SUA au declarat, printr-un oficial de la Pentagon, că nu pot fi confirmați decât 2.000-4.000 de soldați ruși uciși de către ucraineni.

Dmitri Kuleba, ministrul de Externe al Ucrainei, agită, din când în când, pericolul nuclear ce ar veni de la centralele de la Cernobîl și Zaporojie. Nu are importanță că Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA) a negat, până acum, existența unui astfel de pericol, important este ca Europa să se simtă amenințată, poate-poate se implică mai serios în război.

De câteva zile, însă, circulă pe niște site-uri obscure de limbă engleză o informație care hrănește conspiraționismul românesc și dă apă la moară curentului antiucrainean. Informația a plecat, inițial, de la militarywatchmagazine.com, un site fondat de către un misterios analist pe nume Abraham Ait. Site-ul este plin de articole pe subiecte militare, neasumate, însă. Analizele și informațiile publicate nu sunt semnate, un semn major al „seriozității“ publicației.

Military Watch Magazine, așadar, a lansat informația că avionul MiG 21 românesc și elicopterul Puma care s-au prăbușit pe data de 2 martie ar fi fost, de fapt, doborâte de către sistemele de rachete antiaeriene S300 ale Ucrainei. De la această informații se tot brodează de câteva zile, ajungându-se la o dezvoltare din ce în ce mai abracadabrantă a subiectului. Se spune, de exemplu, că MiG-ul a dispărut în timp ce zbura deasupra Mării Negre, deși acesta a căzut pe sol, la kilometri buni de mare. Se mai spune că avionul escorta avioane militare ucrainene, ceea ce, de asemeni, este fals.

Informația inițială, plecată de la Military Watch Magazine, dă însă ca sigură doborârea aeronavelor de către o rachetă lansată de un sistem ucrainean S300, ignorând că pentru a doborî ambele aeronave, la o distanță de aproximativ 40 de minute, ar fi fost nevoie, totuși, de două rachete. În plus, în acel moment, era aproape imposibil ca sistemele S300 ale ucrainenilor să mai poată distruge ceva în această parte a Europei.

Încă din ianuarie, ucrainenii au mutat mare parte dintre lansatoarele lor S300 în apropiere de Crimeea și Donbas, de unde se așteptau la atacuri aeriene. Și nu au atât de multe, ci undeva puțin peste 100 de lansatoare. Pe 2 martie, cel mai apropiat sistem S300 ucrainean se afla la aproximativ 280 de kilometri de locul prăbușirii aeronavelor românești. Un sistem amplasat mai aproape, la Loșcinovka, fusese distrus într-un atac rusesc pe 1 martie.

Sistemele de rachete S300 sunt de fabricație sovietică, date în folosință în 1978. Ucraina deține sisteme S300PS și S300PM, unele dintre cele de concepție mai veche. Dacă radarul acestor sisteme poate bate, din zona unde se aflau aceste sisteme pe 2 martie, până în zona prăbușirii aeronavelor românești, rachetele folosite de sistemele S300PS și PM nu au această rază de acțiune, ele fiind eficiente până la 195 de kilometri, maximum.

Acum, această informație circulă cu rapiditate pe toate rețelele posibile și nu este decât un fake news epocal. Cum, însă, ancheta oficială va dura la infinit și va sfârși prin a acuza piloții, teoreticienii conspirațiilor vor avea mereu o altă poveste de spus.




Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Ultimele articole
Editoriale