Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Village Break: Măgureni

Zoom Village Break: Măgureni

Săptămîna asta facem o ieșire la țară, pe o Vale a Prahovei mai puțin știută. Nu departe de București, la doar o oră cu mașina sau cîteva ore cu bicicleta, pînă în zona comunei prahovene Măgureni, pentru o scurtă lecție aplicată de arhitectură și istorie locală din care vom afla ce s-a mai ales de fostele domenii ale familiei Cantacuzino.

Pe o arie de doar cîteva zeci de kilometri pătrați, turistul care vine aici pentru cel puțin o zi poate călători în timp spre niște vremuri care, din nefericire, nu prea mai spun nimănui nimic. Ai nevoie de un localnic pasionat, oameni rari, care să-ți zică povestea adevărată a Micului Trianon de la Florești, fostul palat de 365 de camere al prințului Grigore Cantacuzino „Nababul“, cel mai bogat român al timpului său, fost primar de București și prim-ministru de două ori. Clădirea, a cărei construcție a început în 1907, a avut o soartă crudă: nefinalizată niciodată complet, devastată de nemți și de ruși în cele două războaie mondiale și prădată de valorile sale din interior, inclusiv de unii localnici, a primit lovitura de grație după ce acoperișul i-a fost incendiat pentru o filmare a lui Sergiu Nicolaescu, dublă care nici n-a mai fost folosită. Retrocedat moștenitorilor, palatul a ajuns acum la stadiul de ziduri în conservare, în așteptarea celor 3,5 milioane de euro necesari restaurării. Domeniul împrejmuit de un zid de piatră este deschis publicului, care are acces gratuit în imensul parc cu (fost) heleșteu și turn de apă (avariat) copie a Turnului Chindiei de la Tîrgoviște din jurul platanului bicentenar, un loc foarte potrivit pentru evenimente culturale în aer liber în care se organizează anual doar un concurs de echitație cu participare internațională. Cică motto-ul Nababului era „Suferința educă“ („…și foamea produce artă“. Completarea se impune, pentru că artistul creează întotdeauna pe burta goală), însă palatul lui a suferit degeaba, needucînd pe nimeni.

De la Florești pedalăm puțin pînă în Filipeștii de Tîrg, la palatul postelnicului Cantacuzino, resturile de boltă cu pereți împrejmuite de părculețul Primăriei, și, ceva mai încolo, la relativ recent restauratul conac al marelui logofăt Pană Filipescu, o casă-muzeu care arată foarte bine. În afara documentelor, tablourilor, machetelor și descoperirilor săpăturilor arheologice din interior, aici se mai pot vedea ghețăria din spatele conacului (gheața era decupată, iarna, de la rîu și păstrată pînă-n miezul verii în gropi adînci de 6-8 metri, acoperite cu fîn) și beciul cu tainița, panic room-ul care, zice legenda, era conectată la un tunel secret pînă la Tîrgoviște. Pauza de reculegere o facem în Filipeștii de Pădure, unde aprindem o lumînare la Voronețul Munteniei, biserica pictată între 1688 și 1692 de meșterul zugrav Pîrvu Mutu, sit UNESCO din 2005.

Din păcate, multe dintre edificiile care au însemnat ceva în istoria locului sînt într-o stare dezolantă, Micul Trianon nefiind singurul exemplu de monument în degradare: mormintele familiei lui Ioan Cantacuzino, primul prim-ministru al lui Cuza și tatăl doctorului care a înființat celebrul institut, năpădite de buruieni, ruina capelei alăturate și piatra funerară, sculptura decapitată, operă a unui discipol al lui Rodin, în atelierul acestuia de la Paris, au fost vandalizate nu în războaie sau în comunism, ci de curînd, în ultimii douăzeci de ani. Din Minunea de la Măgureni, palatul lui Drăghici Cantacuzino, a mai rămas un rest de zid în fundul grădinii unor localnici împroprietăriți de comuniști, în subsolul căreia se varsă fosa septică a vecinilor.

Felul cum arată monumentele culturale și clădirile de patrimoniu, nu numai cele din Măgureni, de peste tot din țară, este definitoriu pentru modul deplorabil în care ne tratăm trecutul și strămoșii, istoria mai nouă sau mai veche. Din nepăsare sau rea-voință (pentru că bani, europeni sau românești, ar mai fi, dacă autoritățile locale s-ar preocupa de starea clădirilor istorice aflate în parohia lor), se distrug iremediabil valori arhitectonice, culturale și artistice cu care am putea cîștiga interesul, respectul și banii turistului.

Citeşte mai multe despre:

1 comentariu

  1. #1

    Ne ca..m in ea istorie! Repet, nu fa apologia SUA, dar vezi ce fac ei si cum trateaza ei milestonurile istoriei lor. Cine nu cunoaste istoria, o va repeta!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

tn
Editoriale
  • Toamnă electorală

    22 septembrie 2020

    Precum o bostană cu genunchii sparți, geaba număr zile: joia muri marți, sîmbăt-am pierdut-o vineri la un tîrg, miercurea îmi pare babă dată-n pîrg ce-a visat că-i cloșcă într-o zi […]

  • Ambiții politice la virusul ucigaș

    22 septembrie 2020

    Duminică, 27 septembrie 2020, agentul electoral COVID va stabili o ordine șchioapă a puterii pe următorii patru ani. E cel mai imparabil caz de democrație nereprezentativă din istoria modernă, neprevăzut […]

  • Școală, școală, vrem postaci!

    22 septembrie 2020

    Și, așa cum ni s-a promis, a început școala. În cele mai sigure, normale și deosebite condiții, asigurate cu înțelepciune și operativitate de către Guvernul României, înțelept condus de către […]

  • Spovedanie

    15 septembrie 2020

    Sunt gol de sentimente ca o biserică, toamna, cînd nunțile toate s-au veștejit și fosta-mi iubită se joacă de-a doamna cu șeful ocolului din Maglavit. E-un schimb valutar între grauri […]

  • Cea mai profitabilă afacere de pe pămînt

    15 septembrie 2020

    Nici să fi înviat Spiru Haret nu s-ar fi discutat atît de mult despre școală. Coronavirusul a trezit-o un pic la realitate. A pălmuit-o, cît să clipească mirată, și a […]

Cele mai citite