Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Vremea comisioanelor se întoarce

Zoom Vremea comisioanelor se întoarce

Proiectul exploatării aurifere de la Roșia Montană, în forma cunoscută publicului românesc, are o istorie nici scurtă, dar nici lungă. Depinde din ce parte a istoriei privești.

Dacă ne uităm din partea cea mai îndepărtată a istoriei, Roșia Montană păstrează și azi dovezile interesului major în minerit pe care îl aveau romanii, mai ales atunci când dădeau de aur. Din partea cea mai recentă a istoriei, Roșia Montană înseamnă încercarea unei companii canadiene cu zdravene rădăcini românești de a înființa cea mai mare mină auriferă de suprafață, unde ar fi trebuit ca minereul să fie prelucrat prin cianurare. Cele două mine – mina din vremea romanilor și mina din timpul canadiano-românilor – se cam bat cap în cap și au tendința de a se anula reciproc. pentru că păstrarea minei romane presupune stoparea oricărui proiect contemporan, în timp ce o exploatare contemporană ar duce inevitabil la distrugerea minei romane, pe lângă alte distrugeri importante.

În 1999,

pe vremea când PNL și PD se aflau la guvernare împreună, dar nu formau același partid, Frank Timiș, un român cu cetățenie australiană, a prezentat guvernanților ideea sa strălucită de a exploata zăcămintele aurifere și argentifere de la Roșia Montană. Membrilor PD le-a plăcut atât de mult ideea și au văzut atât de multe beneficii pentru țărișoară, încât l-au luat sub aripa lor pe Frank Timiș, așa cum au făcut și cu firma sa, Gabriel Resources, înființată în 1995 în Canada și, fără vreo licitație, i-au pus în brațe licența de explorare și exploatare nr. 47/1999, prin transfer de la Mininvest SA Deva.

Totuși, niciodată RMGC (Roșia Montană Gold Corporation) nu a început punerea în practică a mega-proiectului anunțat cu mare tam-tam, lipsindu-i mare parte din avizele necesare. Autorizația de mediu, emisă pentru Mininvest, a expirat încă din 2004, iar licența preluată în 1999 nu este valabilă decât pentru exploatarea de mici dimensiuni, închisă și aceasta în 2006. Dar Gabriel Resources, principalul acționar al RMGC, nu s-a descurajat niciodată și, periodic, a aruncat pe piață campanii publicitare și de PR menite a sensibiliza ba decidenții, ba opinia publică.

Exploatarea prin cianurare

de la Roșia Montană a lăsat, de-a lungul timpului, mai degrabă impresia unei afaceri menite să aducă unora câștiguri consistente pe bursă decât a unui proiect minier cu adevărat serios. Gabriel Resources este cotată pe bursă, iar acțiunile autorităților române au provocat, de-a lungul timpului, fluctuații importante ale acțiunilor, astfel încât un investitor avertizat ar fi putut profita din plin de anumite decizii, cumpărând și vânzând la momentul potrivit.

De obicei, un moment propice pentru cumpărarea de acțiuni Gabriel Resources era atunci când autoritățile românești refuzau emiterea vreunui nou aviz. Atunci prețul acțiunilor scădea, pentru o perioadă de timp proiectul Roșia Montană nemaipărând viabil. După o vreme, ieșea public fie un ministru, fie însuși premierul sau chiar președintele țării (Traian Băsescu, în acest caz), anunțând că proiectul este unul benefic pentru comunitatea locală și pentru economia românească, urmând a aduce beneficii nenumărate. Imediat acțiunile creșteau, iar cei care cumpăraseră jos puteau obține un profit frumușel din vânzare. Aceste mișcări au avut loc de mai multe ori în perioada 2005-2014, întâmplător sau nu exact perioada în care Traian Băsescu, unul dintre susținătorii timpurii ai proiectului, a ocupat funcția de președinte.

În 2013, pe 1 septembrie,

au început protestele cele mai ample legate de Roșia Montană, cu manifestații în întreaga țară, mai ales în București și Cluj, dar și în alte orașe. Miza era respingerea legii care ar fi trebuit să reglementeze condițiile desfășurării proiectului de exploatare minieră al RMGC. Pe 9 septembrie, premierul Victor Ponta, care declarase anterior că susține legea ca prim-ministru, dar o respinge ca deputat, a declarat că presimte că legea va fi respinsă în Parlament. Acțiunile Gabriel Resources au scăzut atunci cu 48%, iar compania a amenințat cu acționarea în judecată a statului român, în cazul în care legea nu va fi aprobată de Parlament. Legea nu a fost aprobată, proiectul fiind aproape definitiv respins, iar pe 30 iulie 2015 Gabriel Resources a dat în judecată România la Tribunalul Internațional de Soluționare a Litigiilor din cadrul Băncii Mondiale (ICSID) din Washington.

În încercarea de a securiza zona Roșiei Montane,

unii ecologiști au propus includerea sitului în lista patrimoniului universal UNESCO. Intenția este mai veche de 2015 și, din păcate, apare ca acuzație în procesul intentat de către Gabriel Resources. Compania consideră că intenția României de includere a Roșiei Montane pe lista UNESCO este o încercare de a zădărnici proiectul, o încercare făcută cu rea-credință.

În ciuda acestor lucruri, în cele din urmă, Guvernul Cioloș a întocmit dosarul pentru UNESCO și a înaintat propunerea de includere a Roșiei Montane pe lista patrimoniului universal.

Din păcate, dosarul depus de România este unul făcut în grabă, pe genunchi, lipsind din dosar atât Planul de Urbanism General și Planul de Urbanism Zonal, cât și planul de management.

Prima dezbatere a propunerii României a avut loc în 2018. Guvernul României din acea perioadă, PSD, a considerat că este prematură includerea Roșiei Montane pe lista patrimoniului universal UNESCO, din cauza litigiului cu Gabriel Resources. La întrunirea de la Manama din iunie-iulie 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a dat curs cererii României și a amânat cu trei ani analizarea dosarului Roșia Montană.

Cu toate acestea, deși termenul rediscutării dosarului fusese amânat pentru 2021, una dintre primele griji ale Guvernului Orban a fost ca, în ianuarie 2020, să trimită cererea de analizare în avans a cererii. Asta, în condițiile în care dosarul nu fusese completat cu datele lipsă, iar înscrierea Roșiei Montane pe lista patrimoniul universal UNESCO încă ar fi putut încurca litigiul cu Gabriel Resources.

Gabriel Resources cere de la statul român 4,75 miliarde de dolari, iar soluția definitivă încă nu a fost pronunțată de către ICSID. De gestionarea litigiului se ocupă Ministerul de Finanțe, condus anul trecut de către Florin Cîțu, în timp ce de problema cu UNESCO se ocupă Ministerul Culturii, condus și anul trecut, și anul acesta de Bogdan Gheorghiu. Cum România a mai căpătat un respiro de la UNESCO, după ce anul trecut nu a avut loc nici o întrunire a comitetelor care iau decizii în zona patrimoniului, din cauza pandemiei, graba înscrierii Roșiei Montane în patrimoniul universal UNESCO înainte de finalizarea litigiului pare o manevră pentru a oferi pe tavă Gabriel Resources despăgubirile de 4,75 miliarde de dolari. O sumă frumoasă, la care comisionul trebuie să fie pe măsură.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Tulpina din grădina Maicii Domnului

    2 martie 2021

    Motto: Într-o grădină, sub o tulpină, zării un virus ca o lumină. Să-l rup se strică, să-l las mi-e frică, că vine altul și ni-l ridică. A trebuit să treacă […]

  • America ungarului cenușiu

    2 martie 2021

    Puține țări de pe planeta Pămînt egalează România în devotamentul arătat Americii. Parteneriatul strategic pe care, altminteri, SUA îl are cu multe națiuni a atins la noi standarde evanghelice și […]

  • Nepriceputul cu patalama

    2 martie 2021

    Cu 15 zile înainte de a se împlini 165 de ani de la dezrobirea romilor în Țara Românească (166 de ani de la dezrobirea lor în Moldova), Curtea de Apel […]

  • O moarte simbolică

    23 februarie 2021

    Înainte de a se fi măritat cu aprigul bărbătuș Vijulie, femeia cu barbă Stelian Tănase nu părea a ști să dea în bobi și a citi în zațul cafelei, ca […]

  • A venit și vremea arătării diplomelor

    23 februarie 2021

    În toate campaniile, PNL și USR-PLUS s-au dat mai școliți ca proștii de la PSD. Au lăsat mereu să se înțeleagă că ei sînt legitimați de cunoștințe dobîndite în universități […]