Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

13-14, la Sibiu

Zoom 13-14, la Sibiu

Ultimul meu proiect turistic din 2013, o călătorie spre un Revelion la Timișoara, a fost un eșec. Mă rog, semieșec: am ajuns doar pînă pe la jumătatea traseului, iar cîțiva dintre oamenii cu care am ciocnit șampania regulamentară de An Nou mi-erau vag (ne)cunoscuți.

Greșeala a fost că, pe 30 decembrie, în loc să rămîn în tren și s-o țin întins spre Timișoara, am făcut o escală în Brașov, pentru (parcă) șase beri în Rockstadt și niște șprițuri cu un vechi prieten, care, inevitabil, s-au întins pînă pe la 3 a.m. După doar două ore de somn (pardon, amorțeală alcoolică), m-am pus cu oareșce dificultate pe travel mode, m-am urcat într-un tren și, pe la 10, eram în Sibiu. În autogară, prima surpriză: absolut nici o cursă în direcția Deva/Timișoara. Înapoi în gară: "Aveți un InterRegio, la 4 fără un sfert; e în Timișoara pe la miezul nopții". La cum merg trenurile noastre, riscam să fac Revelionul în familie, cu nașii, pe la Aradu Nou. Ultima soluție, deci: autostopul.

Iată-mă, ceva mai tîrziu, după vreo oră de așteptare a șoferului samaritean, (tot) în fața McDo-ului de la autogara Atlassib, la ieșirea din oraș spre Sebeș. Lîngă mine, un tip care mîzgălise mare cu pixul CJ pe un A4 e și mai curajos: nu, nu se duce la Consiliul Județean, vrea să ajungă (anul ăsta, dacă se poate) la Baia Mare, via Cluj. Îmi confirmă bănuiala că nu stăm bine aici: de vreo cîteva săptămîni, de cînd s-a dat în folosință segmentul de autostradă spre Orăștie, toată lumea care merge pe distanțe mai lungi o ia pe acolo. Indicat ar fi să urcăm într-un autobuz pînă la capăt și să ne postăm după un sens giratoriu, undeva înainte de intrarea pe autostradă. Dar mie (terminat ca o baterie 777) mi se luase deja de drumuri. Mai erau cam trei ore pînă se întuneca și vreo 300 de kilometri pînă la destinație; cum să zic, nu mă vedeam deloc în rolul pasagerului de pe bancheta din spate, lîngă oala cu sarmale, salatele de boeuf și damigenele omului. I-am urat, deci, mult succes colegului, mi-am luat rucsacul la spinare și coada între picioare și m-am întors în centru.

No, acum că am rămas blocat în Sibiu, nu mi-a mai rămas decît să-i sun pe timișoreni și să le anunț glorioasa-mi absență. Și apoi pe amicii localnici, pentru un Revelion de avarie. Ghinion, însă: sînt plecați cu toții din oraș. Așa că m-am cazat la un hostel în care eram singurul client, am făcut un duș, am mîncat ceva subțire și m-am culcat. De trezit, m-am trezit tot în 2013, pe la 11,30; timp suficient să ajung, de mînă cu o sticlă de șampanie, în Piața Mare, transformată într-o versiune foarte românească a Times Square: stand de mașinuțe electrice, călușei, căsuțe cu țuică fiartă, kebab, cartofi prăjiți (pe undeva, cred că se vindeau și mici). Plus o scenă pe care Santa Klaus Iohannis a numărat pînă la 2014 și a dat cadou niște jocuri de artificii unei mulțimi surprinzător de tăcute. După vreo zece minute, l-am lăsat pe primar cu Alexandrele Stan și Dan Negrii lui, am trecut în Piața Mică, unde gașca dădea cu petarde și sticle sparte, apoi am luat la colindat crîșmele (mai mult sau mai puțin) rock din centru.

A doua zi dimineață, m-am întors în Brașov. Să reiau, tradițional, în prima zi a lui 2014, șprițurile, de unde le lăsasem anul trecut.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Editoriale
bijuterii argint